Rusia sufocă grânarul Europei. Exporturile Ucrainei s-au prăbușit cu 75%

15 Aug. 2026, 07:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Aug. 2026, 07:35 // Actual //  Ursu Victor

Fermierii ucraineni se confruntă cu o nouă criză, după ce intensificarea atacurilor rusești asupra porturilor și navelor din Marea Neagră a blocat aproape complet principala rută de export a produselor agricole. În primele două săptămâni din august, exporturile de cereale ale Ucrainei s-au prăbușit cu 75% față de aceeași perioadă a anului trecut, relatează Reuters.

Situația poate avea consecințe mult dincolo de granițele Ucrainei. Țara asigură aproximativ 6% din grâul comercializat la nivel mondial și circa 11% din porumb, iar aproximativ 90% din exporturile principalelor culturi agricole ucrainene sunt transportate prin Marea Neagră.

Înainte de actualele perturbări, Ucraina expedia prin această rută aproximativ 4-5 milioane de tone de produse agricole în fiecare lună.

Criza lovește exact în momentul în care recoltarea grâului se află la apogeu. Depozitele fermierilor se umplu rapid, iar luna viitoare începe recoltarea porumbului.

Fermierul ucrainean Serhii Ribalko, care și-a pierdut două treimi din terenuri după ocuparea unei părți a sudului Ucrainei de către Rusia în 2022, spune că acum nu mai are unde să-și vândă producția.

„Nu avem unde să trimitem aceste cereale. Este un dezastru total pentru fermieri”, afirmă Ribalko.

Anterior, acesta își vindea producția către Nibulon, unul dintre marii exportatori ucraineni de cereale, precum și către procesatori locali. Acum, spune fermierul, cumpărătorii practic au dispărut.

„Totul pur și simplu s-a oprit. Finanțele sunt blocate. Sursele de venit au secat. Nu mai există exporturi”, descrie acesta situația.

Exporturile prin Marea Neagră s-au oprit aproape complet în iulie și la începutul lunii august, după o intensificare puternică a atacurilor rusești.

Potrivit administrației portuare ucrainene, Rusia a lansat peste 70 de atacuri asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Marea Neagră și alte 62 asupra navelor.

Moscova susține că atacurile sale vizează infrastructură militară, obiective logistice și nave despre care afirmă că transportă armament străin.

Blocada pune o presiune uriașă asupra economiei Ucrainei, în condițiile în care agricultura generează aproape 60% din veniturile țării din exporturi.

Banca centrală ucraineană estimează că blocarea porturilor va costa țara aproximativ 2,5 miliarde de dolari în venituri valutare numai în perioada rămasă din acest an.

Pentru agricultori, factura ar putea fi și mai mare. Principala asociație a fermierilor din Ucraina, UAC, estimează pierderi de aproximativ trei miliarde de dolari din cauza creșterii costurilor logistice.

Situația a creat un paradox pentru fermierii ucraineni. În timp ce cotațiile internaționale ale cerealelor au crescut pe fondul temerilor privind oferta mondială, prețurile din interiorul Ucrainei s-au prăbușit deoarece cerealele nu mai pot fi exportate și se acumulează în depozite.

Prețurile de referință ale cerealelor la bursa din Chicago au atins în iulie cel mai ridicat nivel din ultimul an. În Ucraina, însă, agricultorii se confruntă cu o ofertă excedentară și cu tot mai puțini cumpărători.

Felix Fiodorov, directorul unei ferme din regiunea Harkov, spune că situația este cu atât mai dureroasă cu cât recolta este foarte bună.

„Recolta, comparativ cu cea de anul trecut, inclusiv cea de grâu, este aproape de două ori mai bună. Dar prețurile sunt la jumătate față de anul trecut”, afirmă acesta.

Ucraina estimează pentru acest an o recoltă de aproximativ 60 de milioane de tone de cereale, aproape de nivelul din 2025.

Problema este însă depozitarea. Autoritățile estimează că deficitul capacităților de stocare ar putea ajunge la 11 milioane de tone și au solicitat partenerilor externi inclusiv saci speciali care să permită depozitarea temporară a cerealelor direct în ferme.

La începutul invaziei ruse din 2022, Ucraina a reușit să redirecționeze o parte importantă a exporturilor pe calea ferată și rutieră prin granițele sale vestice.

De această dată, alternativele sunt mai limitate. Relațiile comerciale cu Polonia au fost afectate de protestele fermierilor polonezi împotriva cerealelor ucrainene ieftine, în timp ce regimul comercial cu Uniunea Europeană a devenit mai strict.

Nivelul scăzut al Dunării și atacurile rusești asupra infrastructurii feroviare complică suplimentar situația.

În acest context, coridoarele terestre prin țările vecine capătă o importanță tot mai mare pentru Kiev.

„Ucraina trebuie să se pregătească pentru posibilitatea ca efectele economice ale blocării porturilor să nu fie mai puțin grave, ba chiar să fie mai grave decât data trecută”, avertizează Oleh Nivievskîi, de la Kyiv School of Economics.

Problemele Ucrainei riscă să se transforme într-o problemă pentru piața alimentară mondială.

Denîs Marciuk, reprezentant al UAC, avertizează că state din Africa și Orientul Mijlociu, puternic dependente de importurile de cereale, ar putea fi afectate dacă livrările ucrainene nu ajung la timp.

Mai grav, blocarea actualelor exporturi pune sub semnul întrebării chiar recolta de anul viitor. Fără venituri, agricultorii nu au suficienți bani pentru combustibil, salarii, credite și însămânțările de toamnă.

Ribalko estimează că ferma sa are nevoie de aproximativ 20 de milioane de hrivne lunar în perioada recoltării pentru plata creditelor, salariilor și combustibilului. Lipsa lichidităților îl poate împiedica să pregătească următorul ciclu agricol.

Pierderile acumulate de agricultura ucraineană de la începutul invaziei rusești au depășit deja 90 de miliarde de dolari, iar suprafața terenurilor arabile cultivate s-a redus cu aproape un sfert din cauza luptelor, minării, bombardamentelor și problemelor de irigare.

Guvernul de la Kiev a extins programele de credite garantate de stat, a relaxat condițiile de finanțare și a redus dobânzile pentru capitalul de lucru. Fermierii avertizează însă că măsurile ar putea să nu fie suficiente.

„Dacă Ucraina nu își însămânțează culturile acum, dacă nu seamănă rapiță, grâu și nu pregătește solul pentru lucrările de primăvară, atunci peste un an vom vedea o adevărată criză alimentară”, avertizează Ribalko.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.