Giganţii italieni din domeniul luxului pun deoparte rivalităţile pentru a-i ajuta pe micii producători

Marile grupuri italiene din sectorul articolelor de lux, care timp de decenii şi-au protejat independenţa, au început să colaboreze între ele pentru a proteja lanţurile locale de aprovizionare şi reţeaua de mici firme italiene, transmite Reuters.

Controlul lanţului de aprovizionare a devenit un subiect important pentru mărcile de lux, care se asigură astfel că produsele ajung la timp în magazine şi evită prejudiciile de imagine asociate cu zona de unde îşi asigură materiile prime şi condiţiile de muncă.

Reţeaua extinsă de mici ateliere de artizani şi firme de familie din Italia oferă oportunităţi pentru marile companii care au banii necesari pentru a cimenta relaţii prin investiţii.

În acest sens, rivalii Prada şi Ermenegildo Zegna au preluat în luna iunie o participaţie minoritară la compania de tricotaje Luigi Fedeli e Figlio, cu sediul la Monza, în nordul Italiei. Aceasta după ce, în 2021, tot Prada şi Zegna au investit în comun la Filati Biagioli Modesto S.p.A., preluând o participaţie majoritară la unul dintre furnizorii lor.

„Am investit în Biagioli pentru a relansa o companie care era în criză, în timp ce în cazul Fedeli investiţia are drept scop să ajute compania să crească”, a spus Patrizio Bertelli, cel mai mare acţionar şi preşedintele Prada Group. Potrivit lui Bertelli, micile firme italiene s-au confruntat în ultimele două decenii cu un transfer dificil de la o generaţie la alta precum şi cu probleme mai complexe precum extinderea pe noi pieţe. „Mult timp mărcile italiene au încercat să facă totul singure şi acum îşi dau seama că nu se descurcă singure şi încep să se uite în jur”, a adăugat Patrizio Bertelli.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Italia este ţara unde îşi au sediul câteva mii de mici producători care împreună sunt responsabili pentru 50-55% din producţia mondială de haine şi articole de pielărie de lux, potrivit calculelor firmei de consultanţă Bain.

„Biagioli şi Fedeli sunt două exemple diferite de grijă cu privire la ceea ce înseamnă ‘made in Italy’ şi a ajuta la consolidarea lanţului de aprovizionare italian. Bertelli şi cu mine vrem să păstrăm bijuteriile ‘made in Italy’ şi expertiza locală” a spus şi Gildo Zegna, preşedinte director general la Ermenegildo Zegna.

Roberto Costa, responsabil pentru Global Luxury Investment Banking la Citigroup, spune că această colaborare reflectă o mai mare încredere şi o mai mare orientare spre exterior în rândul mărcilor italiene. „Grupurile italiene sunt acum mai bine manageriate, mai organizate şi mai puternice, ceea ce le face mai deschise la colaborări. Există o mai mare abilitate pentru a discuta între ele, dar asta nu înseamnă neapărat fuziuni”, a precizat Roberto Costa.

Patrizio Bertelli, cel mai mare acţionar şi preşedintele Prada Group şi Gildo Zegna, preşedinte director general la Ermenegildo Zegna, sunt colegi acum în boardul firmelor Fedeli şi Biagioli, şi spun că există posibilitatea unor noi investiţii în rândul lanţurilor lor de aprovizionare. „Dacă vor apărea noi oportunităţi le vom urmări. Dacă vom face asta împreună sau separat, rămâne de văzut”, spune Gildo Zegna.

#rivali #lux #Italia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.