Gigantul bancar al statului, stors de bani de politicieni, scoate la vânzare acțiuni de milioane de la Moldasig

20 Mart. 2024, 15:45
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
20 Mart. 2024, 15:45 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Banca de Economii (fosta bancă de stat n.a), aflată în proces de lichidare, a anunțat reintroducerea la vânzare a 61.200 de acțiuni (10,2%) ale Moldasig, la prețul anterior de 358,1 lei per unitate, în sumă totală de 22 milioane de lei. Această mișcare urmează unei serii de tentative nereușite de a valorifica acțiunile în trecut.

Potrivit infromațiilor BEM, acțiunile Moldasig vor fi disponibile într-un singur pachet pentru o licitație „cu strigare”, programată să aibă loc la Bursa de Valori a Moldovei între 23 mai și 5 iunie. Oferta respectă regulamentele privind tranzacțiile cu blocuri unice de valori mobiliare.

În trecut, BEM a încercat să vândă acțiunile Moldasig la prețuri variate, însă niciuna dintre licitații nu a atras interesul cumpărătorilor. Recent, 80% din acțiunile nou emise ale Moldasig au fost oferite spre vânzare la BVM la prețul inițial de 358,1 lei per acțiune, iar o licitație viitoare este programată între 7 și 22 mai.

Legislația în vigoare impune ca acțiunile nou emise ale Moldasig să fie achiziționate doar de cei care au obținut autorizația prealabilă a Băncii Naționale. În prezent, 80% din acțiunile Moldasig sunt deținute de Banca de Economii și 5% sunt deținute de întreprinderea de stat „Calea Ferată din Moldova”.

Această mișcare survine după ce în iulie 2019, CNPF a impus o administrare specială temporară asupra Moldasig, confiscând 80% din acțiunile sale în cadrul investigației privind „furtul miliardului”. Acțiunile confiscate au fost ulterior transferate în gestiunea directă a CNPF.

Beneficiarul real al acestor acțiuni este directorul general al Moldasig, Victor Coadă, în conformitate cu cerințele legislative în vigoare.

BEM împreună cu alte două bănci Unibank și Banca Socială au fost delapidate de echivalentul a 1 miliard de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.