Gigantul bancar al statului, stors de bani de politicieni, scoate la vânzare acțiuni de milioane de la Moldasig

Banca de Economii (fosta bancă de stat n.a), aflată în proces de lichidare, a anunțat reintroducerea la vânzare a 61.200 de acțiuni (10,2%) ale Moldasig, la prețul anterior de 358,1 lei per unitate, în sumă totală de 22 milioane de lei. Această mișcare urmează unei serii de tentative nereușite de a valorifica acțiunile în trecut.

Potrivit infromațiilor BEM, acțiunile Moldasig vor fi disponibile într-un singur pachet pentru o licitație „cu strigare”, programată să aibă loc la Bursa de Valori a Moldovei între 23 mai și 5 iunie. Oferta respectă regulamentele privind tranzacțiile cu blocuri unice de valori mobiliare.

În trecut, BEM a încercat să vândă acțiunile Moldasig la prețuri variate, însă niciuna dintre licitații nu a atras interesul cumpărătorilor. Recent, 80% din acțiunile nou emise ale Moldasig au fost oferite spre vânzare la BVM la prețul inițial de 358,1 lei per acțiune, iar o licitație viitoare este programată între 7 și 22 mai.

Legislația în vigoare impune ca acțiunile nou emise ale Moldasig să fie achiziționate doar de cei care au obținut autorizația prealabilă a Băncii Naționale. În prezent, 80% din acțiunile Moldasig sunt deținute de Banca de Economii și 5% sunt deținute de întreprinderea de stat „Calea Ferată din Moldova”.

Această mișcare survine după ce în iulie 2019, CNPF a impus o administrare specială temporară asupra Moldasig, confiscând 80% din acțiunile sale în cadrul investigației privind „furtul miliardului”. Acțiunile confiscate au fost ulterior transferate în gestiunea directă a CNPF.

Beneficiarul real al acestor acțiuni este directorul general al Moldasig, Victor Coadă, în conformitate cu cerințele legislative în vigoare.

BEM împreună cu alte două bănci Unibank și Banca Socială au fost delapidate de echivalentul a 1 miliard de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#actini #moldasig #BEM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sancțiunile impuse de SUA asupra băncilor rusești au forțat companiile din Rusia să adopte scheme mai complicate și uneori dubioase pentru efectuarea plăților către furnizorii chinezi, în condițiile în care China rămâne principalul partener comercial al Rusiei.

Pe 21 noiembrie, peste 50 de bănci rusești, inclusiv cele care mai permiteau transferuri directe către China, au fost incluse pe lista de sancțiuni a SUA. Ca răspuns, au devenit tot mai populare serviciile agenților chinezi de plată, care facilitează transferurile prin metode neconvenționale.

„O companie chineză îți propune să plătești în ruble în baza unui contract de agent, iar de restul procesului de transfer se ocupă ei”, explică un importator rus care a adoptat această metodă încă din octombrie. El susține că plățile pentru bunuri precum haine și încălțăminte din fabricile chineze au fost finalizate în doar două zile, notează The Moscow Times.

Consultanții în comerț exterior explică faptul că aceste scheme implică de obicei compensări reciproce între agenții chinezi și exportatorii ruși. În acest caz, transferurile sunt gestionate prin acorduri între părți, minimizând riscurile. Comisioanele percepute de agenți variază între 2,5% și 3% pentru bunuri nesancționate, ajungând până la 15% pentru produse sancționate sau cu utilizare dublă.

Pentru unele bănci rusești sancționate, agenții chinezi oferă comisioane de doar 1%, utilizând veniturile din exportul de materii prime rusești. Totuși, această schemă este aplicabilă doar în anumite regiuni ale Chinei și în anumite bănci care gestionează astfel de tranzacții.

O parte dintre agenți operează prin așa-numitele „scheme cargo”, aducând bunuri în Rusia fără documente legale sau prin metode de contrabandă. După sancțiunile din noiembrie, aceste metode au devenit aproape inevitabile pentru importatorii de produse sancționate sau cu dublă utilizare.

Pentru a reduce riscurile, agenții oferă asigurări împotriva pierderii sau confiscării mărfurilor, însă costul acestora poate ajunge la 15% din valoarea bunurilor. „Dacă vrei să aduci un drone avansat din China, aceasta ar putea fi cea mai sigură opțiune”, a declarat un importator.

Pentru cei care importă produse nesancționate, o altă problemă este deprecierea abruptă a rublei. Devalorizarea monedei rusești cu peste 10% a dus la oprirea temporară a livrărilor din partea unor platforme comerciale chineze și la întârzieri anunțate de furnizori, ceea ce complică și mai mult situația importurilor în Rusia.