Gigantul petrolier din România, care domină piața din Moldova, a revenit la capacitate optimă de operare

Rafinăria Petromidia Năvodari din România a revenit la capacitate optimă de operare după finalizarea cu succes a operaţiunilor tehnologice programate, derulate de Rompetrol Rafinare.

“Realizarea lucrărilor ne permite să asigurăm un grad optim de utilizare a capacităţii de rafinare pentru tot restul anului, în susţinerea obiectivelor de producţie planificate. Astfel, ne înscriem în strategia generală, care vizează creşterea eficienţei şi a performanţelor operaţionale, cu respectarea tuturor normelor de siguranţă în operare“, a declarat Felix Crudu-Tesloveanu, director general Rompetrol Rafinare, companie membră a Grupului KMG International (Rompetrol), potrivit unui comunicat.

Printre principalele operaţiuni realizate se numără decocsarea echipamentelor utilizate la procesarea avansată a reziduurilor de distilare a ţiţeiului, respectiv schimbarea şi regenerarea catalizatorilor folosiţi în producţia de benzine.

Aceste măsuri proactive luate de specialiştii rafinăriei din Năvodari au menirea să sporească eficienţa energetică a instalaţiilor aflate în fluxul operaţional, cât şi diminuarea constantă a emisiilor de dioxid de carbon, precizează sursa citată.

După finalizarea lucrărilor propriu-zise, care au durat circa şapte zile, instalaţiile au revenit la un flux optim de procesare a ţiţeiului şi semifabricatelor. Astfel, supusul mediu de materie primă este, în prezent, de aproximativ 15.000 de tone pe zi.

Lucrările au fost coordonate de Rominserv, contractorul general al Grupului KMG International (Rompetrol), şi au fost executate cu sprijinul mai multor companii subcontractate din România, specializate pe lucrări în industria de profil.

Grupul KMG deține și Rompetrol Moldova, cel mai mare comerciant și importator de produse petroliere. Rompetrol asigură circa o treime din importul de carburanți pe piața locală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Petromidia #rafinărie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.