Gigantul petrolier din România, care domină piața din Moldova, a revenit la capacitate optimă de operare

Rafinăria Petromidia Năvodari din România a revenit la capacitate optimă de operare după finalizarea cu succes a operaţiunilor tehnologice programate, derulate de Rompetrol Rafinare.

“Realizarea lucrărilor ne permite să asigurăm un grad optim de utilizare a capacităţii de rafinare pentru tot restul anului, în susţinerea obiectivelor de producţie planificate. Astfel, ne înscriem în strategia generală, care vizează creşterea eficienţei şi a performanţelor operaţionale, cu respectarea tuturor normelor de siguranţă în operare“, a declarat Felix Crudu-Tesloveanu, director general Rompetrol Rafinare, companie membră a Grupului KMG International (Rompetrol), potrivit unui comunicat.

Printre principalele operaţiuni realizate se numără decocsarea echipamentelor utilizate la procesarea avansată a reziduurilor de distilare a ţiţeiului, respectiv schimbarea şi regenerarea catalizatorilor folosiţi în producţia de benzine.

Aceste măsuri proactive luate de specialiştii rafinăriei din Năvodari au menirea să sporească eficienţa energetică a instalaţiilor aflate în fluxul operaţional, cât şi diminuarea constantă a emisiilor de dioxid de carbon, precizează sursa citată.

După finalizarea lucrărilor propriu-zise, care au durat circa şapte zile, instalaţiile au revenit la un flux optim de procesare a ţiţeiului şi semifabricatelor. Astfel, supusul mediu de materie primă este, în prezent, de aproximativ 15.000 de tone pe zi.

Lucrările au fost coordonate de Rominserv, contractorul general al Grupului KMG International (Rompetrol), şi au fost executate cu sprijinul mai multor companii subcontractate din România, specializate pe lucrări în industria de profil.

Grupul KMG deține și Rompetrol Moldova, cel mai mare comerciant și importator de produse petroliere. Rompetrol asigură circa o treime din importul de carburanți pe piața locală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Petromidia #rafinărie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.