Gigantul rus care alimentează Transnistria, în lupta pentru supraviețuire financiară în România

NIS Petrol SRL, filiala din România a Naftna Industrija Srbije (NIS), cea mai mare companie petrolieră din Serbia, controlată în proporție de peste 56% de gigantul rus Gazprom (controlează Moldovagaz în Republica Moldova, care livrează gaz Transnistriei n.a), a intrat în procedura de concordat preventiv, potrivit datelor analizate de Profit.ro.

Această procedură reprezintă un mecanism de protecție prin care companiile aflate în dificultate financiară, dar care nu sunt în stare de insolvență, negociază un plan de restructurare cu creditorii pentru a-și asigura viabilitatea și continuarea activității.

NIS Petrol a înregistrat pierderi anuale constante de la intrarea pe piața românească în 2012. La finalul anului trecut, compania a raportat o pierdere de 63 milioane de lei, în scădere față de 116,5 milioane lei în 2022, și venituri de 283 milioane de lei, mult sub nivelul de 700 milioane lei înregistrat în anul anterior.

În 2023, compania avea datorii totale de 1,1 miliarde de lei, o valoare similară cu cea din 2022. În ciuda acestor dificultăți financiare, NIS Petrol nu are datorii la ANAF.

Compania-mamă, NIS Serbia, listată la Bursa din Belgrad, a raportat în 2023 un profit net de aproximativ 60 milioane de euro, la venituri totale de peste 870 milioane de euro. Printre acționarii săi principali se numără Gazpromneft (50%), Gazprom (6,15%) și statul sârb (aproximativ 30%).

NIS Petrol este percepută ca reprezentând interesele Gazprom în România, însă folosește acest brand din cauza problemelor legale legate de utilizarea directă a numelui „Gazprom” în țară.

Compania a obținut recent o nouă prelungire a licenței de furnizare de energie de la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). De asemenea, din 2019, NIS Petrol operează o centrală electrică pe gaze de 7,5 MW la Jimbolia.

NIS Petrol este concesionar majoritar și operator pentru patru perimetre de hidrocarburi în vestul României: Ex-7 Periam, Ex-8 Biled, Ex-3 Băile Felix (în parteneriat cu East West Petroleum) și DEE V-20 Jimbolia (împreună cu Armax Gaz). Compania pregătește lansarea producției comerciale de țiței și gaze naturale din zăcământul Teremia Nord, situat în județul Timiș.

În ciuda dificultăților financiare, NIS Petrol continuă să își desfășoare activitatea în România, punând accent pe restructurare și optimizare. Concordatul preventiv ar putea oferi companiei o șansă de a-și redresa situația financiară și de a evita intrarea în insolvență.

Această evoluție ridică semne de întrebare cu privire la viitorul companiei și la impactul său asupra pieței energetice din România și din regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#roamania #Gazprom #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.