Gluma se îngroașă! KLM a oprit toate zborurile către Kiev. Urmează Lufthansa?

Compania olandeză KLM a oprit toate zborurile către Kiev și nu va mai opera în spațiul ucrainean, fiind primul mare transportator aerian care anunță întreruperea serviciilor, în contextul în care tensiunile dintre Rusia și Occident cresc din cauza Ucrainei.

Compania aeriană a citat un avertisment de călătorie din partea Guvernului, cu privire la riscurile de a zbura în regiune, relatează Wall Street Journal, citat de spotmedia.ro.

KLM și alte companii, inclusiv Lufthansa, au început să își reprogrameze zborurile luna trecută, pentru a evita ca echipajele să fie nevoite să rămână în capitala Ucrainei peste noapte, din cauza preocupărilor legate de siguranță, din cauza acumulării de trupe rusești de-a lungul graniței ucrainene.

Lufthansa a declarat, sâmbătă, că monitorizează situația din Ucraina și analizează posibilitatea de a-și suspenda traficul aerian. O decizie nu a fost luată, a declarat un purtător de cuvânt.

Statele Unite au ordonat ca majoritatea personalului ambasadei să părăsească Ucraina, după ce au avertizat că o invazie militară rusă ar putea fi iminentă.

Moscova a început, de asemenea, să își retragă prezența diplomatică. Washingtonul a avertizat, vineri, că Rusia ar putea lansa o operațiune militară masivă împotriva Ucrainei în următoarele zile. Rusia a negat că intenționează să își invadeze vecinul.

Pentru Olanda, unde își are sediul KLM, regiunea este deosebit de sensibilă. Zborul 17 al Malaysia Airlines, care se îndrepta de la Amsterdam la Kuala Lumpur, a fost doborât deasupra estului Ucrainei în iulie 2014, iar 298 de membri ai echipajului și pasageri, mulți dintre ei cetățeni olandezi, au murit.

Incidentul a fost investigat de Consiliul olandez pentru siguranță, care a constatat că avionul a fost lovit de o rachetă sol-aer de fabricație rusească. Procurorii ucraineni și olandezi au acuzat militanții susținuți de Rusia care operează în zonă că au lansat racheta.

„KLM nu a mai zburat deasupra regiunilor estice ale Ucrainei și Crimeii din 2014. Acum nu mai există zboruri KLM prin spațiul aerian ucrainean până la noi ordine”, a precizat compania aeriană.

O analiză de securitate extinsă efectuată de un grup care include companiile aeriene olandeze, serviciile de informații, Ministerul Apărării și alte departamente naționale a constatat că regiunea nu mai este sigură pentru a opera, a precizat compania aeriană.

Măsura de anulare a zborurilor vine în contextul în care guvernele, inclusiv cel al SUA, al Marii Britanii și al Olandei, au cerut cetățenilor să evacueze Ucraina cât mai repede posibil.

Companiile aeriene au început să evite spațiul aerian belarus anul trecut, după ce o aeronavă a Ryanair Holdings PLC care transporta un disident belarus a fost redirecționată către Minsk, în urma a ceea ce o anchetă a Națiunilor Unite a declarat că a fost o falsă amenințare cu bombă. Incidentul, pe care unele capitale l-au numit deturnare sponsorizată de stat, a declanșat sancțiuni împotriva aliatului Rusiei.

#KLM #zboruri #Kiev

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După două decenii de exod masiv, Republica Moldova pare să fi atins „punctul de saturație” al migrației, susține economistul Veaceslav Ioniță, citând un sondaj CBX Research realizat pentru IDIS „Viitorul”. Cercetarea relevă că 74 % dintre moldovenii rămași în țară declară că nu au muncit niciodată peste hotare și nici nu plănuiesc să plece.

Potrivit sondajului, cei 74 % se împart în două categorii: 38 % „complet ancorați”, care exclud orice scenariu de emigrare, și 36 % care, deși ar avea o destinație preferată „în teorie”, aleg în mod conștient să rămână în Moldova. În cifre absolute, acest nucleu de stabilitate depășește 1,7 milioane de persoane din populația rezidentă actuală.

Ioniță afirmă că, odată cu reducerea intenției de plecare, politicile publice ar trebui să vireze de la strategia clasică de „repatriere a diasporei” spre mobilizarea resurselor umane interne. „Acești oameni reprezintă un capital social ignorat: sunt disponibili pentru formare profesională locală, investiții comunitare și inițiative antreprenoriale. Ei pot constitui baza unei noi economii locale, mai puțin vulnerabile la șocurile externe”, arată economistul.

Potrivit lui Ioniță, verticala oportunităților include: stimulente fiscale și granturi pentru afaceri de familie și start-up-uri rurale, programe de recalificare tehnică pentru industriile cu potențial (energie regenerabilă, agro-teh, servicii IT la distanță) și crearea de fonduri locale de garanție pentru micro-împrumuturi, destinate tocmai celor care nu au fluxuri de venit din migrație.

Tot economistul remarcă un „nou tip de patriotism economic”: „Pentru cei 74 %, munca în Moldova este o alegere asumată, nu doar o lipsă de alternativă. Ei pot deveni eroii redresării economice, dacă statul și mediul de afaceri le valorifică loialitatea”.

Datele oficiale indică circa 1,1 milioane de cetățeni moldoveni stabiliți peste hotare, ceea ce plasează Moldova pe primele locuri în Europa la raportul diasporă/populație. Cu toate acestea, CBX Research sugerează că intenția de plecare a scăzut semnificativ, mai ales la categoria 30–49 de ani. Fenomenul este atribuit „saturației migratorii” — efectul combinat al reducerii rezervorului de populație aptă de plecare și al creșterii costurilor adaptării în statele de destinație.

Apel la politici coordonateoniță recomandă Guvernului și autorităților locale să îmbine strategiile de diaspora cu planuri de dezvoltare axate pe comunitățile rămase: „Fără infrastructură rurală, servicii publice digitale și acces la finanțare, cei 74 % vor rămâne subutilizați. Din perspectiva sustenabilității fiscale, e mai ieftin să investești în oamenii rămași decât să-i aduci înapoi pe cei plecați”.

Analiza economistului concluzionează că redefinirea politicilor de piață a muncii, educației și antreprenoriatului în jurul „nucleului sedentare” ar putea transforma vulnerabilitatea demografică a Moldovei într-un avantaj competitiv bazat pe stabilitate și comunitate.