Goana după bani! Băncile ademenesc moldovenii cu dobânzi tentate ca să-și creeze depozite

În luna septembrie moldovenii și-au adus la bănci 4,8 miliarde de lei, cu 72,6% mai mult față de luna similară a anului 2021, dar mai puțin cu 10% față de luna august, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

În monedă națională, băncile au atras 3,7 miliarde de lei, iar în valută echivalentul a 1 miliard de lei.

Depozitele noi atrase au fost reprezentate, preponderent, de depozitele persoanelor fizice, cu o pondere de 77,3 la sută (62,2 la sută fiind depozitele atrase în moneda națională și 15,0 la sută cele în valută).

Cele mai multe plasamente sunt pe termen scurt, de la 6 până la 12 luni, reprezentând 53,9 la sută din totalul depozitelor atrase la termen, depozitele persoanelor fizice atrase la acest termen au constituit 47,4 la sută din totalul depozitelor.

În ceea ce privește rata dobânzii, la depozitele noi atrase la termen în moneda națională s-a majorat cu 1,07 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rată medie de 5,30 la sută, persoanele fizice care practică activitate – cu o rată medie de 8,09 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 14,14 la sută;

La depozitele noi atrase la termen în valută s-a majorat cu 0,14 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rată medie de 0,47 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 0,88 la sută. Persoanele fizice care practică activitate nu au plasat depozite în valută.

În comparație cu luna septembrie 2021, rata medie la depozitele atrase în moneda națională s-a majorat cu 9,21 p.p., iar rata medie la depozitele în valută – cu 0,38 p.p.

#banic #depozite #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Europeană a transmis luni că a decis să nu prelungească măsurile de urgenţă introduse anul trecut pentru a proteja consumatorii de creşterea preţurilor energiei, adăugând că aceste măsuri au contribuit la calmarea pieţelor europene de energie electrică.

La sfârşitul anului 2022, Uniunea Europeană, formată din 27 de state, se afla în mijlocul unei crize energetice acute, alimentate de invazia Ucrainei de către Rusia, statele membre investind apoi sute de miliarde de euro în reduceri de taxe, alocaţii şi subvenţii pentru a face faţă crizei.

”Comisia confirmă că nu va propune o prelungire a acestor măsuri de criză”, se arată într-un comunicat, reamintind că acestea includ măsuri de reducere a cererii de energie electrică, plafoane de venituri pentru centralele electrice şi reguli de stabilire a preţurilor cu amănuntul.

În ceea ce priveşte gazele, ţările Uniunii Europene au convenit la sfârşitul lunii martie să prelungească pentru următoarele 12 luni, până în martie 2024, un obiectiv voluntar de reducere a cererii de gaze cu 15%.

Comisia a adăugat că preţurile energiei electrice au scăzut acum la mai puţin de 80 EUR/MWh, iar preţurile gazelor nu numai că au scăzut, ci şi s-au stabilizat, în măsura în care creşterile preţurilor energiei electrice observate pe parcursul anului 2022 sunt considerate „mai puţin probabil să apară iarna viitoare”.

Ţările UE au raportat că au respectat în linii mari obiectivul obligatoriu de reducere a consumului de energie electrică cu 5% la orele de vârf – un pas important pentru reducerea presiunii asupra preţurilor.”

Comisia a mai spus că unele aspecte ale măsurilor de urgenţă au fost incluse în propunerile sale de ajustări structurale pe termen mai lung în proiectarea pieţei de energie electrică.