Goșu aruncă bomba: Dezastru în Republica Moldova. Se stă bine la impresia artistică, dar vine nota de plată pe economie

Cunoscutul istoric român, Armand Goșu, specializat pe spațiul ex-sovietic a declarat într-un podcast al lui George Buhnici că situația în Republica Moldova este dramatică. „La impresia artistică (autoritățile n.r) reușesc să puncteze foarte bine. Președintele Maia Sandu este extraordinară, dar la un moment dat va veni decontul, nota de plată pe economie și social”.

Goșu spune că în cazul în care impresia artistică nu se materializează în zeci și sute de milioane de euro – investiții, drumuri începe să fie o problemă.

„E un motiv de îngrijorare în Republica Moldova, o parte dintre oamenii nu mai speră la ceva bun, nu mai cred în viitorul țării. Și nimeni nu o să ia această țară. E trist nu o s-o ia nici măcar România. Are o populație puțină – 2,6 milioane și în Transnistria mai sunt încă 350 de mii. Dacă pleacă lumea în 2050 rămâne un milion și ceva. PIB-ul și economia sunt mai mici decât un județ din România. Sunt probleme foarte grave”, a punctat Goșu.

Istoricul spune că trebuie găsite soluții pe termen scurt și mediu.

„România nu cred că are putere să investească. Problema în Moldova e dramatică nu e forță de muncă. În România este un nivel mai ridicat de trai, e țară membră UE, vin muncitori din afară or, în Moldova nu se întâmplă acest lucru. E o sărăcie mare și țara e mai aproape de linia frontului, iar investitorii nu vin. E destul de complicat de generat o bunăstare și un progres în Republica Moldova. Există speranța că încep negocierile de aderare a UE și că alegerile locale din toamnă nu vor fiu un dezastru pentru partidul de guvernare”, a punctat Goșu.

Referindu-se le viitoarele alegeri prezidențiale, Goșu nu crede că actualul președinte va avea probleme.

„Partidul de guvernământ PAS va avea dificultăți să construiască o majoritate proeuropeană la viitoarele alegri parlamentare. Nu a reușit până acum să împingă reformele și respectiv nu știu cum va funcționa noul Parlament. Erau niște bâlbe că au fost nepregătiți și că au fost luați prin surprindere de război și acest lucru se simte. Îmi amintesc de Filat. Toată lumea zice că este un tip corupt, compromis, dar era mult mai solid în Parlament, avea o echipă bună or, acum mi se pare o degradare”, a conchis Goșu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#armand #Investiții #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.