Goșu aruncă bomba: Dezastru în Republica Moldova. Se stă bine la impresia artistică, dar vine nota de plată pe economie

Cunoscutul istoric român, Armand Goșu, specializat pe spațiul ex-sovietic a declarat într-un podcast al lui George Buhnici că situația în Republica Moldova este dramatică. „La impresia artistică (autoritățile n.r) reușesc să puncteze foarte bine. Președintele Maia Sandu este extraordinară, dar la un moment dat va veni decontul, nota de plată pe economie și social”.

Goșu spune că în cazul în care impresia artistică nu se materializează în zeci și sute de milioane de euro – investiții, drumuri începe să fie o problemă.

„E un motiv de îngrijorare în Republica Moldova, o parte dintre oamenii nu mai speră la ceva bun, nu mai cred în viitorul țării. Și nimeni nu o să ia această țară. E trist nu o s-o ia nici măcar România. Are o populație puțină – 2,6 milioane și în Transnistria mai sunt încă 350 de mii. Dacă pleacă lumea în 2050 rămâne un milion și ceva. PIB-ul și economia sunt mai mici decât un județ din România. Sunt probleme foarte grave”, a punctat Goșu.

Istoricul spune că trebuie găsite soluții pe termen scurt și mediu.

„România nu cred că are putere să investească. Problema în Moldova e dramatică nu e forță de muncă. În România este un nivel mai ridicat de trai, e țară membră UE, vin muncitori din afară or, în Moldova nu se întâmplă acest lucru. E o sărăcie mare și țara e mai aproape de linia frontului, iar investitorii nu vin. E destul de complicat de generat o bunăstare și un progres în Republica Moldova. Există speranța că încep negocierile de aderare a UE și că alegerile locale din toamnă nu vor fiu un dezastru pentru partidul de guvernare”, a punctat Goșu.

Referindu-se le viitoarele alegeri prezidențiale, Goșu nu crede că actualul președinte va avea probleme.

„Partidul de guvernământ PAS va avea dificultăți să construiască o majoritate proeuropeană la viitoarele alegri parlamentare. Nu a reușit până acum să împingă reformele și respectiv nu știu cum va funcționa noul Parlament. Erau niște bâlbe că au fost nepregătiți și că au fost luați prin surprindere de război și acest lucru se simte. Îmi amintesc de Filat. Toată lumea zice că este un tip corupt, compromis, dar era mult mai solid în Parlament, avea o echipă bună or, acum mi se pare o degradare”, a conchis Goșu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#armand #Investiții #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija atrage atenția că subvențiile în agricultură nu sunt „cadouri politice”, ci investiții cu randament real pentru economie. Într-o analiză publicată recent, acesta explică faptul că fiecare leu direcționat spre agricultură generează efecte multiplicatoare. Este vorba de mișcarea capitalului privat, creează locuri de muncă în mediul rural, stimulează exporturile și alimentează bugetul de stat prin taxe, accize și venituri valutare. Neplata acestor subvenții are efectele inverse – falimente, scăderea exporturilor, pierderea bazei fiscale și migrația accelerată.

Potrivit lui Rija, blocarea subvențiilor împinge fermierii spre insolvență, iar întreaga economie rurală intră într-un cerc vicios. „Când statul menține un aparat birocratic supradimensionat și nu își onorează obligațiile, el mută bani din economia reală în consum administrativ steril, adică în zone care nu produc valoare”, afirmă economistul.

Acesta subliniază că subvențiile sunt, din punct de vedere economic, investiții care generează fluxuri multiple: duc la achiziția de motorină, inputuri, semințe, echipamente agricole, susțin lanțurile de depozitare, procesare și export, iar prin aceste procese banii „se întorc în economie de mai multe ori”.

Rija avertizează că întârzierea rambursării subvențiilor riscă să provoace falimente în lanț și o reducere semnificativă a exporturilor agroalimentare, ceea ce ar diminua drastic baza impozabilă. „Sprijinul agricol nu este un favor. Este motorul de pornire al economiei reale”, susține acesta.

Economistul identifică și surse clare de finanțare care ar permite acoperirea rapidă a restanțelor – estimate la circa 1,9 miliarde lei – și stabilizarea fondului anual de subvenționare. Printre acestea: optimizarea aparatului administrativ: Moldova are 34.696 de funcționari publici. O reducere de doar 5–10% din cheltuielile administrative ar genera economii de câteva sute de milioane de lei anual, reformarea cheltuielilor MAI: Republica Moldova cheltuie aproape dublu față de media UE raportat la PIB pentru poliție. Conform unui raport IDIS Viitorul, alinierea la media europeană ar economisi până la 1 miliard de lei anual și combaterea evaziunii fiscale: economia subterană provoacă pierderi de miliarde. Recuperarea a doar 5% ar aduce bugetului 400–600 milioane lei anual justarea modului de redistribuire a accizelor și TVA: fără a crește taxele pentru populație, redirecționarea a 1–2% din acciza la carburanți și a unei fracțiuni mici din TVA ar asigura încă 300–700 milioane lei anual.

În total, aceste măsuri ar putea genera un spațiu fiscal suplimentar de 1,3–2,5 miliarde lei pe an, suficient pentru a achita restanțele și pentru a crește fondul de subvenții.

Rija propune și un set de acțiuni urgente: o rectificare bugetară imediată, contractarea unui împrumut intern pe termen scurt, înghețarea investițiilor publice neesențiale și introducerea unui procent fix din TVA și accize destinat anual agriculturii. De asemenea, economistul cere un audit public al cheltuielilor administrative și ale MAI pentru identificarea reală a risipei bugetare.

Analiza concluzionează că subvențiile agricole nu reprezintă o povară, ci un accelerator al creșterii economice. „Problema nu este lipsa banilor, ci felul în care sunt cheltuiți. Subvențiile sunt investiții cu efect imediat și multiplicator ridicat, iar întârzierea lor pune frână economiei”, avertizează Iurie Rija.