Grecia are nevoie de 19 ani pentru închiderea rănilor provocate de falimentul economic

Grecia nu va reuși să atingă nivelurile economice de dinaintea pachetelor de salvare financiară decât abia în 2028, conform Planului pe Termen Mediu 2025-2028 prezentat de ministrul grec al Economiei, Kostis Hatzidakis, și ministrul adjunct Thanos Petralias, informează Rador Radio România.

După aproape 20 de ani de dificultăți economice, marcate de faliment, pachete de salvare financiară și titluri de stat catalogate drept „junk”, Grecia se apropie de revenirea la un echilibru economic.

Indicatori economici cheie:
-Datoria publică: În 2009, datoria era de 301 miliarde de euro (126,7% din PIB), iar în 2023, aceasta a ajuns la 356 miliarde de euro (161,9% din PIB). Se preconizează că va scădea la 133,4% din PIB până în 2028.
-PIB: De la 237 miliarde de euro în 2009, PIB-ul a scăzut drastic în timpul crizei, dar este prognozat să atingă 272 miliarde de euro în 2028, depășind nivelurile pre-criză.
– Șomajul: De la 10,4% în 2009, șomajul a atins un vârf de 27% în 2015. În 2023, a scăzut la 10,5%, și se estimează că va ajunge la 8,5% până în 2028.
– Investițiile: În 2009, investițiile erau aproape de media UE (20% din PIB), dar au scăzut semnificativ. Se estimează că vor crește la 17% din PIB până în 2028, rămânând însă sub media europeană.

Deși Grecia va înregistra progrese economice în următorii ani, rănile adânci lăsate de criza financiară vor continua să influențeze economia țării pe termen lung.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#recuperare #economie #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.