Grecia are nevoie de 19 ani pentru închiderea rănilor provocate de falimentul economic

Grecia nu va reuși să atingă nivelurile economice de dinaintea pachetelor de salvare financiară decât abia în 2028, conform Planului pe Termen Mediu 2025-2028 prezentat de ministrul grec al Economiei, Kostis Hatzidakis, și ministrul adjunct Thanos Petralias, informează Rador Radio România.

După aproape 20 de ani de dificultăți economice, marcate de faliment, pachete de salvare financiară și titluri de stat catalogate drept „junk”, Grecia se apropie de revenirea la un echilibru economic.

Indicatori economici cheie:
-Datoria publică: În 2009, datoria era de 301 miliarde de euro (126,7% din PIB), iar în 2023, aceasta a ajuns la 356 miliarde de euro (161,9% din PIB). Se preconizează că va scădea la 133,4% din PIB până în 2028.
-PIB: De la 237 miliarde de euro în 2009, PIB-ul a scăzut drastic în timpul crizei, dar este prognozat să atingă 272 miliarde de euro în 2028, depășind nivelurile pre-criză.
– Șomajul: De la 10,4% în 2009, șomajul a atins un vârf de 27% în 2015. În 2023, a scăzut la 10,5%, și se estimează că va ajunge la 8,5% până în 2028.
– Investițiile: În 2009, investițiile erau aproape de media UE (20% din PIB), dar au scăzut semnificativ. Se estimează că vor crește la 17% din PIB până în 2028, rămânând însă sub media europeană.

Deși Grecia va înregistra progrese economice în următorii ani, rănile adânci lăsate de criza financiară vor continua să influențeze economia țării pe termen lung.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#recuperare #economie #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.