Grecia are nevoie de 19 ani pentru închiderea rănilor provocate de falimentul economic

Grecia nu va reuși să atingă nivelurile economice de dinaintea pachetelor de salvare financiară decât abia în 2028, conform Planului pe Termen Mediu 2025-2028 prezentat de ministrul grec al Economiei, Kostis Hatzidakis, și ministrul adjunct Thanos Petralias, informează Rador Radio România.

După aproape 20 de ani de dificultăți economice, marcate de faliment, pachete de salvare financiară și titluri de stat catalogate drept „junk”, Grecia se apropie de revenirea la un echilibru economic.

Indicatori economici cheie:
-Datoria publică: În 2009, datoria era de 301 miliarde de euro (126,7% din PIB), iar în 2023, aceasta a ajuns la 356 miliarde de euro (161,9% din PIB). Se preconizează că va scădea la 133,4% din PIB până în 2028.
-PIB: De la 237 miliarde de euro în 2009, PIB-ul a scăzut drastic în timpul crizei, dar este prognozat să atingă 272 miliarde de euro în 2028, depășind nivelurile pre-criză.
– Șomajul: De la 10,4% în 2009, șomajul a atins un vârf de 27% în 2015. În 2023, a scăzut la 10,5%, și se estimează că va ajunge la 8,5% până în 2028.
– Investițiile: În 2009, investițiile erau aproape de media UE (20% din PIB), dar au scăzut semnificativ. Se estimează că vor crește la 17% din PIB până în 2028, rămânând însă sub media europeană.

Deși Grecia va înregistra progrese economice în următorii ani, rănile adânci lăsate de criza financiară vor continua să influențeze economia țării pe termen lung.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#recuperare #economie #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Micii producători de alimente ar putea avea mai multă libertate să-și vândă produsele. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern care le va permite să comercializeze direct produsele pe o rază de până la 150 de kilometri de locul de producere. Documentul a fost lansat pentru consultări publice.

Noua regulă ar însemna că fermierii și producătorii mici vor putea vinde mai ușor la târguri, iarmaroace, festivaluri, piețe agroalimentare sau chiar prin livrare directă către clienți, atât timp cât respectă normele de igienă și siguranță alimentară. În prezent, spun autorii, legea „nu stabilește în mod expres aria geografică de desfacere a produselor alimentare”, ceea ce a dus la interpretări diferite și neclarități în controale.

Prin modificări, ministerul urmărește „introducerea unei distanțe maxime clare (150 km) pentru comercializarea directă”, dar și „susținerea dezvoltării lanțurilor scurte de aprovizionare” și „facilitarea accesului producătorilor mici la piețe regionale”. Cu alte cuvinte, produsele locale ar ajunge mai ușor la consumatori din apropiere, iar banii ar rămâne mai mult în economia locală.

O altă schimbare importantă este creșterea limitelor de cantitate pentru unele produse vândute în regim simplificat: plafonul de 1 000 de unități va fi majorat la 10 000. Autorii consideră că astfel va fi „sprijinită dezvoltarea economiei rurale” și vor fi create condiții mai bune pentru micii producători și procesatori locali.

Potrivit notei informative, măsurile sunt aliniate la practicile europene și nu vor necesita cheltuieli suplimentare din bugetul de stat.