Grecia are nevoie de 19 ani pentru închiderea rănilor provocate de falimentul economic

Grecia nu va reuși să atingă nivelurile economice de dinaintea pachetelor de salvare financiară decât abia în 2028, conform Planului pe Termen Mediu 2025-2028 prezentat de ministrul grec al Economiei, Kostis Hatzidakis, și ministrul adjunct Thanos Petralias, informează Rador Radio România.

După aproape 20 de ani de dificultăți economice, marcate de faliment, pachete de salvare financiară și titluri de stat catalogate drept „junk”, Grecia se apropie de revenirea la un echilibru economic.

Indicatori economici cheie:
-Datoria publică: În 2009, datoria era de 301 miliarde de euro (126,7% din PIB), iar în 2023, aceasta a ajuns la 356 miliarde de euro (161,9% din PIB). Se preconizează că va scădea la 133,4% din PIB până în 2028.
-PIB: De la 237 miliarde de euro în 2009, PIB-ul a scăzut drastic în timpul crizei, dar este prognozat să atingă 272 miliarde de euro în 2028, depășind nivelurile pre-criză.
– Șomajul: De la 10,4% în 2009, șomajul a atins un vârf de 27% în 2015. În 2023, a scăzut la 10,5%, și se estimează că va ajunge la 8,5% până în 2028.
– Investițiile: În 2009, investițiile erau aproape de media UE (20% din PIB), dar au scăzut semnificativ. Se estimează că vor crește la 17% din PIB până în 2028, rămânând însă sub media europeană.

Deși Grecia va înregistra progrese economice în următorii ani, rănile adânci lăsate de criza financiară vor continua să influențeze economia țării pe termen lung.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#recuperare #economie #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.