Grosu îi cere explicații subalternului său din PAS, Cojuhari, vizat de un posibil conflict de interese. Șeful APP tace

Președintele PAS, Igor Grosu, a solicitat explicații directorului Agenției Proprietăți Publice (APP), Roman Cojuhari, în legătură cu un posibil conflict de interese. Presa a semnalat recent că soția lui Cojuhari, Viorica Cojuhari, deține mai multe funcții în întreprinderi și instituții aflate în subordinea APP.

„Am văzut știrea. Aceste lucruri, probabil, erau indicate și în declarația de interese. L-am contactat pe dl Cojuhari și i-am spus să iasă cu o poziție și să explice. Vreau să văd cum argumentează și după asta vom face concluziile”, a declarat Igor Grosu în cadrul unei emisiuni de la Jurnal TV, citat de ziua.md.

Conform unei investigații realizate de portalul telgraph.md, Viorica Cojuhari, angajată în prezent la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, este membru al mai multor consilii de administrație. Printre acestea se numără Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului, Termoelectrica și Comisia de Cenzori a Administrației de Stat a Drumurilor.

De asemenea, în declarația de avere pentru 2023, Roman Cojuhari a raportat că soția sa a obținut venituri de aproximativ 160.000 de lei din activitatea de reprezentant al statului în opt societăți comerciale, printre care se numără Energocom, Moldexpo, Franzeluța și Moldtelecom. Indemnizațiile lunare primite pentru aceste funcții au variat între 500 și 3.100 de lei.

Igor Grosu a menționat că va lua o decizie finală după ce Roman Cojuhari își va prezenta punctul de vedere și va oferi explicații clare privind situația.

Redacția BANI.MD a solicitat o opinie de la APP în legătură cu posbilul conflict de ineterese, însă până la publicarea știrii nu am obținut un răspuns. Totodată, redacția a expediat o solicitare și la ANI în cazul ui Roman Cojuhari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cojuhari #Grosu #APP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Senatul României a adoptat tacit propunerea legislativă privind înființarea „Fondului Moldova”, un fond de investiții alternativ cu capital public și privat, organizat ca societate pe acțiuni, cu sediul în România. Decizia a fost constatată în această săptămână, după ce termenul de dezbatere a expirat pe 26 noiembrie, fiind anunțată în plen de președintele Senatului, Mircea Abrudean, scrie financialintelligence.ro.

Potrivit inițiativei, „Fondul Moldova” are ca obiectiv mobilizarea de resurse financiare pentru investiții strategice pe teritoriul Republicii Moldova, în sectoare precum infrastructură, energie, transport, digitalizare, educație, sănătate, agricultură și industrie. Scopul declarat este integrarea economică progresivă a Republicii Moldova în spațiul românesc și european.

Fondul va fi considerat entitate de interes public strategic și va funcționa doar după autorizarea de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, conform regimului aplicabil fondurilor de investiții de tip închis.

Capitalul social inițial este stabilit la 1,25 miliarde lei românești, echivalentul a circa 250 milioane de euro, împărțit în 25 milioane de acțiuni, subscris integral de statul român prin Ministerul Finanțelor, din fonduri alocate prin bugetul anual. Ulterior, după obținerea autorizației, fondul ar urma să lanseze o ofertă publică inițială pentru emiterea a încă 25 milioane de acțiuni destinate investitorilor români și străini. De asemenea, capitalul ar putea fi majorat anual cu până la 10 milioane de acțiuni noi, cu aprobarea acționarilor.

Investițiile avute în vedere includ proiecte de infrastructură rutieră, energetică și digitală, sanitară și educațională, dezvoltare urbană, industrii prelucrătoare, agricultură și inovare tehnologică, inclusiv proiecte de interconectare transfrontalieră.

„Această inițiativă nu este doar un proiect economic, ci o investiție în viitorul comun al celor două state românești”, se subliniază în expunerea de motive.

Propunerea legislativă merge acum la Camera Deputaților, care are rolul decizional.