Grosu îi cere explicații subalternului său din PAS, Cojuhari, vizat de un posibil conflict de interese. Șeful APP tace

Președintele PAS, Igor Grosu, a solicitat explicații directorului Agenției Proprietăți Publice (APP), Roman Cojuhari, în legătură cu un posibil conflict de interese. Presa a semnalat recent că soția lui Cojuhari, Viorica Cojuhari, deține mai multe funcții în întreprinderi și instituții aflate în subordinea APP.

„Am văzut știrea. Aceste lucruri, probabil, erau indicate și în declarația de interese. L-am contactat pe dl Cojuhari și i-am spus să iasă cu o poziție și să explice. Vreau să văd cum argumentează și după asta vom face concluziile”, a declarat Igor Grosu în cadrul unei emisiuni de la Jurnal TV, citat de ziua.md.

Conform unei investigații realizate de portalul telgraph.md, Viorica Cojuhari, angajată în prezent la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, este membru al mai multor consilii de administrație. Printre acestea se numără Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului, Termoelectrica și Comisia de Cenzori a Administrației de Stat a Drumurilor.

De asemenea, în declarația de avere pentru 2023, Roman Cojuhari a raportat că soția sa a obținut venituri de aproximativ 160.000 de lei din activitatea de reprezentant al statului în opt societăți comerciale, printre care se numără Energocom, Moldexpo, Franzeluța și Moldtelecom. Indemnizațiile lunare primite pentru aceste funcții au variat între 500 și 3.100 de lei.

Igor Grosu a menționat că va lua o decizie finală după ce Roman Cojuhari își va prezenta punctul de vedere și va oferi explicații clare privind situația.

Redacția BANI.MD a solicitat o opinie de la APP în legătură cu posbilul conflict de ineterese, însă până la publicarea știrii nu am obținut un răspuns. Totodată, redacția a expediat o solicitare și la ANI în cazul ui Roman Cojuhari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cojuhari #Grosu #APP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania energetică de stat a Azerbaidjanului, SOCAR, a anunțat lansarea unei noi etape în exporturile de gaze azere către Europa, odată cu începerea livrărilor către Austria și Germania, în luna ianuarie 2026. Gazele sunt transportate prin intermediul gazoductului Trans Adriatic Pipeline (TAP), care traversează sudul Europei.

Într-o declarație pentru agenția EFE, SOCAR a precizat că livrările către cele două state se realizează prin Italia, extinzând astfel aria de distribuție a gazelor din Azerbaidjan pe continent. Compania nu a comunicat volumele exacte exportate, însă anterior în mass-media au apărut informații potrivit cărora Germania ar putea primi aproximativ 1,2 miliarde de metri cubi de gaze.

„Livrările efectuate către aceste țări prin intermediul Italiei extind și mai mult raza de acțiune a gazelor din Azerbaidjan în Europa. Numărul țărilor care importă gaze din Azerbaidjan a crescut astfel la 16”, a informat SOCAR.

Compania subliniază că această evoluție face parte din strategia energetică promovată de președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, care vizează extinderea prezenței SOCAR pe piețele din Europa și Orientul Mijlociu, diversificarea cooperării cu parteneri internaționali și consolidarea poziției Azerbaidjanului ca furnizor fiabil de hidrocarburi.

Azerbaidjanul a început livrările de gaze către Europa în decembrie 2020, iar în prezent printre cumpărătorii săi se numără state precum Italia, Grecia, Bulgaria, Ungaria, România și Serbia. În anul 2025, Azerbaidjanul a exportat 25 de miliarde de metri cubi de gaze, dintre care 13 miliarde de metri cubi au fost livrați Europei.

Anterior, ambasadorul Republicii Moldova la Baku, Alexandr Esaulenco, a declarat că și Chișinăul examinează posibilitățile de aprofundare a cooperării energetice cu compania petrolieră azeră SOCAR, inclusiv în ceea ce privește achiziția de gaze naturale.