Grupo Carso, conglomeratul lui Carlos Slim, preia activele Lukoil din Mexic

Conglomeratul mexican Grupo Carso, controlat de miliardarul Carlos Slim, a ajuns la un acord pentru achiziționarea participației deținute de Lukoil în proiectele petroliere offshore Ichalkil și Pokoch, situate în Golful Mexic. Informația a fost confirmată de companie într-un raport transmis Bursei Mexicane și citată de agenția Reuters.

Tranzacția prevede cumpărarea Fieldwood Mexico, subsidiara Lukoil care operează aceste active, pentru 270 de milioane de dolari, la care se adaugă stingerea unor datorii de aproximativ 330 de milioane de dolari ale companiei față de structura-mamă. Astfel, valoarea totală a operațiunii se apropie de 600 de milioane de dolari.

„Grupo Carso, prin filiala sa Zamajal, a semnat un acord obligatoriu cu Lukoil International Upstream Holding și Lukoil International Holding pentru achiziționarea a 100% din capitalul Fieldwood Mexico”, se arată în comunicatul oficial al grupului mexican.

Perimetrele Ichalkil și Pokoch se află la aproximativ 42 de kilometri de coasta Mexicului, acoperă o suprafață totală de 58 km² și se găsesc la adâncimi cuprinse între 30 și 45 de metri. Rezervele recuperabile estimate ale celor două zăcăminte se ridică la 564 de milioane de barili echivalent petrol, dintre care peste 80% reprezintă țiței. Producția comercială a început în trimestrul IV al anului 2021.

Lukoil a intrat în proiect în 2022, când a cumpărat pentru 700 de milioane de dolari pachetul de 50% din Fieldwood Mexico B.V., operatorul perimetrelor. Cealaltă jumătate este deținută de compania mexicană PetroBal, parte a conglomeratului GrupoBAL. Contractul de partajare a producției a fost semnat în 2016, pe o perioadă de 25 de ani, cu posibilitatea extinderii cu încă 10 ani.

Pentru Carlos Slim, prezent deja în telecomunicații, finanțe, retail și hoteluri, tranzacția marchează un nou pas în extinderea pe piața energetică, sector în care conglomeratul său cooperează inclusiv cu compania petrolieră de stat Pemex.

Acordul vine în contextul în care Lukoil își reduce prezența internațională, pe fondul sancțiunilor impuse de Statele Unite și Marea Britanie în urma invadării Ucrainei. Compania rusă a anunțat anterior intenția de a vinde active externe evaluate la aproximativ 22 de miliarde de dolari, care asigură circa 0,5% din producția globală de petrol.

Autoritățile americane au prelungit până la 28 februarie 2026 termenul-limită pentru negocierile privind vânzarea activelor internaționale ale Lukoil, iar OFAC a indicat că este dispus să autorizeze astfel de tranzacții prin licențe speciale. Printre potențialii cumpărători interesați s-au numărat, potrivit informațiilor publice, fondul Carlyle, precum și un consorțiu format din Chevron și Quantum Capital Group.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#grupul corso #sanctiuni. sua #Lukoil #Mexic

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.