Guvernatorul BNM, Octavian Armașu, a participat la conferința de cercetare din Macedonia de Nord

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, a participat on-line la cea de a 8-a Conferință de cercetare consacrată împlinirii a 30 de ani de independență monetară a Republicii Macedonia de Nord. Evenimentul a fost organizat de banca centrală a acestei țări împreună cu Banca Europeană de Investiții în perioada 27-29 aprilie la Skopje. Genericul conferinței a fost „Edificarea rezilienței pe timp de criză: rolul politicilor”.

Forumul a avut drept scop să încurajeze abordarea bazată pe cercetare în activitatea băncilor centrale și a reunit reprezentanți ai autorităților respective, ai instituțiilor de cercetare și academice, la fel, ai organizațiilor internaționale din regiune și Uniunea Europeană.

În contextul revenirii globale în urma pandemiei și al creșterii riscurilor geopolitice, evenimentul s-a axat pe impactul asupra piețelor emergente și pe mixul de politici adecvate referitoare la mediul în schimbare. Discuțiile au cuprins teme precum: accesul la finanțare a sectorului privat, potențialul de creștere economică, stabilitatea financiară și noile provocări la care se expun băncile centrale în perioada postpandemică, lecțiile de pe urma crizei și eventuale îmbunătățiri în reglementare și instrumentele de monitorizare pentru fortificarea ulterioară a sectorului bancar.

„Crizele recente evidențiază necesitatea ca băncile centrale să fie agile și să reacționeze la circumstanțele în schimbare rapidă pentru a contribui la asigurarea stabilității sistemului financiar. A devenit evident că cercetarea instrumentelor de monitorizare avansate va fi esențială în consolidarea rezistenței sectorului bancar la șocurile interne și cele externe.”, a menționat Octavian Armașu, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei

Evenimentul a constituit o oportunitate pentru schimburi de idei și experiență relevante pentru băncile centrale, în special sub aspectul necesității și importanței domeniului de cercetare aferent dezvoltării politicilor de consolidare a sectorului bancar.

#Octavian Armașu #conferinta #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie