Guvernatorul BNM, Octavian Armașu, a participat la conferința de cercetare din Macedonia de Nord

29 Apr. 2022, 17:26
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
29 Apr. 2022, 17:26 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, a participat on-line la cea de a 8-a Conferință de cercetare consacrată împlinirii a 30 de ani de independență monetară a Republicii Macedonia de Nord. Evenimentul a fost organizat de banca centrală a acestei țări împreună cu Banca Europeană de Investiții în perioada 27-29 aprilie la Skopje. Genericul conferinței a fost „Edificarea rezilienței pe timp de criză: rolul politicilor”.

Forumul a avut drept scop să încurajeze abordarea bazată pe cercetare în activitatea băncilor centrale și a reunit reprezentanți ai autorităților respective, ai instituțiilor de cercetare și academice, la fel, ai organizațiilor internaționale din regiune și Uniunea Europeană.

În contextul revenirii globale în urma pandemiei și al creșterii riscurilor geopolitice, evenimentul s-a axat pe impactul asupra piețelor emergente și pe mixul de politici adecvate referitoare la mediul în schimbare. Discuțiile au cuprins teme precum: accesul la finanțare a sectorului privat, potențialul de creștere economică, stabilitatea financiară și noile provocări la care se expun băncile centrale în perioada postpandemică, lecțiile de pe urma crizei și eventuale îmbunătățiri în reglementare și instrumentele de monitorizare pentru fortificarea ulterioară a  sectorului bancar.

„Crizele recente evidențiază necesitatea ca băncile centrale să fie agile și să reacționeze la circumstanțele în schimbare rapidă pentru a contribui la asigurarea stabilității sistemului financiar. A devenit evident că cercetarea instrumentelor de monitorizare avansate va fi esențială în consolidarea rezistenței sectorului bancar la șocurile interne și cele externe.”, a menționat Octavian Armașu, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei

Evenimentul a constituit o oportunitate  pentru schimburi de idei și experiență relevante pentru băncile centrale, în special sub aspectul necesității și importanței domeniului de cercetare aferent dezvoltării politicilor de consolidare a sectorului bancar.

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!