Guvernatorul BNM, Octavian Armașu, a participat la conferința de cercetare din Macedonia de Nord

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, a participat on-line la cea de a 8-a Conferință de cercetare consacrată împlinirii a 30 de ani de independență monetară a Republicii Macedonia de Nord. Evenimentul a fost organizat de banca centrală a acestei țări împreună cu Banca Europeană de Investiții în perioada 27-29 aprilie la Skopje. Genericul conferinței a fost „Edificarea rezilienței pe timp de criză: rolul politicilor”.

Forumul a avut drept scop să încurajeze abordarea bazată pe cercetare în activitatea băncilor centrale și a reunit reprezentanți ai autorităților respective, ai instituțiilor de cercetare și academice, la fel, ai organizațiilor internaționale din regiune și Uniunea Europeană.

În contextul revenirii globale în urma pandemiei și al creșterii riscurilor geopolitice, evenimentul s-a axat pe impactul asupra piețelor emergente și pe mixul de politici adecvate referitoare la mediul în schimbare. Discuțiile au cuprins teme precum: accesul la finanțare a sectorului privat, potențialul de creștere economică, stabilitatea financiară și noile provocări la care se expun băncile centrale în perioada postpandemică, lecțiile de pe urma crizei și eventuale îmbunătățiri în reglementare și instrumentele de monitorizare pentru fortificarea ulterioară a sectorului bancar.

„Crizele recente evidențiază necesitatea ca băncile centrale să fie agile și să reacționeze la circumstanțele în schimbare rapidă pentru a contribui la asigurarea stabilității sistemului financiar. A devenit evident că cercetarea instrumentelor de monitorizare avansate va fi esențială în consolidarea rezistenței sectorului bancar la șocurile interne și cele externe.”, a menționat Octavian Armașu, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei

Evenimentul a constituit o oportunitate pentru schimburi de idei și experiență relevante pentru băncile centrale, în special sub aspectul necesității și importanței domeniului de cercetare aferent dezvoltării politicilor de consolidare a sectorului bancar.

#Octavian Armașu #conferinta #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.