Guvernatorul BNM, Octavian Armașu, a participat la conferința de cercetare din Macedonia de Nord

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, a participat on-line la cea de a 8-a Conferință de cercetare consacrată împlinirii a 30 de ani de independență monetară a Republicii Macedonia de Nord. Evenimentul a fost organizat de banca centrală a acestei țări împreună cu Banca Europeană de Investiții în perioada 27-29 aprilie la Skopje. Genericul conferinței a fost „Edificarea rezilienței pe timp de criză: rolul politicilor”.

Forumul a avut drept scop să încurajeze abordarea bazată pe cercetare în activitatea băncilor centrale și a reunit reprezentanți ai autorităților respective, ai instituțiilor de cercetare și academice, la fel, ai organizațiilor internaționale din regiune și Uniunea Europeană.

În contextul revenirii globale în urma pandemiei și al creșterii riscurilor geopolitice, evenimentul s-a axat pe impactul asupra piețelor emergente și pe mixul de politici adecvate referitoare la mediul în schimbare. Discuțiile au cuprins teme precum: accesul la finanțare a sectorului privat, potențialul de creștere economică, stabilitatea financiară și noile provocări la care se expun băncile centrale în perioada postpandemică, lecțiile de pe urma crizei și eventuale îmbunătățiri în reglementare și instrumentele de monitorizare pentru fortificarea ulterioară a sectorului bancar.

„Crizele recente evidențiază necesitatea ca băncile centrale să fie agile și să reacționeze la circumstanțele în schimbare rapidă pentru a contribui la asigurarea stabilității sistemului financiar. A devenit evident că cercetarea instrumentelor de monitorizare avansate va fi esențială în consolidarea rezistenței sectorului bancar la șocurile interne și cele externe.”, a menționat Octavian Armașu, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei

Evenimentul a constituit o oportunitate pentru schimburi de idei și experiență relevante pentru băncile centrale, în special sub aspectul necesității și importanței domeniului de cercetare aferent dezvoltării politicilor de consolidare a sectorului bancar.

#Octavian Armașu #conferinta #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.