Guvernul a dat aviz pozitiv. Va fi construit un sistem de apeducte de interconexiune România-Republica Moldova

Va fi construit un sistem de apeducte de interconexiune România-Republica Moldova care va traversa râul Prut, după ce Executivul a dat acord pozitiv proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind reglementarea construirii unor apeducte, semnat la Chișinău, pe 20 mai 2021, și a Protocolului de amendare a Acordului, semnat la Iași, pe 10 noiembrie 2022.

Așadar, urmează să fie construit un sistem de apeducte ce va subtraversa râul Prut, pentru alimentarea cu apă potabilă și epurarea apelor uzate din localitățile raioanelor Nisporeni, Ungheni, Glodeni și Fălești. Totodată, Protocolul de amendare modifică unele prevederi ale Acordului de bază în partea ce ține de amplasarea unor apeducte, pentru flexibilitatea în decizii și permiterea subtraversării râului Prut și în alte localități, agreate de către Părți.

Conform Acordului, investițiile pe teritoriul României și pe teritoriul Republicii Moldova, până la punctele de interconectare, inclusiv traversarea frontierei, vor fi realizate de către operatorul regional de alimentare cu apă și de canalizare din România, iar Republica Moldova va achita costurile de racordare a localităților din zona în care va fi apeductul construit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Totodată, din Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală este în curs de implementare proiectul de dezvoltare regională „Îmbunătățirea calității vieții populației rurale prin construcția apeductului de interconexiune a râului Prut – s. Măcărești cu apă potabilă pentru 13 localități din raioanele Nisporeni și Ungheni”. Acesta prevede construcția a 54 km de apeduct, care va fi conectat la punctul de subtraversare din s. Măcărești.

Ratificarea Acordului și a Protocolului de amendare a acestuia vor contribui la dezvoltarea unui sistem de apeducte de interconexiune din România și Republica Moldova, formarea pieței de apă potabilă și formarea serviciilor de alimentare cu apă a consumatorilor.

#interconexiune #Prut #apeduct #acord

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centrala hidroelectrică de la Costești ar putea să-și dubleze capacitatea de generare a energiei electrice prin extinderea surselor de producere cu ajutorul energiei regenerabile. Proiectele ambițioase au fost prezentate ministrului Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul unei vizite de documentare la Întreprinderea de Stat „Nodul Hidroenergetic Costești”.

Potrivit administrației întreprinderii, în frunte cu Igor Cibotaru, sunt pregătite studii de fezabilitate pentru instalarea unui parc fotovoltaic plutitor și a unui parc eolian, fiecare cu o capacitate de 5 până la 10 MW. Acestea vor fi completate cu baterii pentru stocarea energiei electrice, transformând nodul într-un important actor pe piața energiei, inclusiv pe cea de echilibrare, odată cu lansarea piețelor pe termen scurt.

Investițiile ar urma să fie acoperite din sursele proprii ale întreprinderii, acumulate în anii precedenți din profitul net reinvestit în dezvoltarea infrastructurii.

„Prin diversificarea surselor – apă, aer și soare – vom reduce dependența de o singură tehnologie și vom crește stabilitatea sistemului energetic național,” a declarat administratorul Cibotaru.

În prezent, centrala funcționează cu un singur generator de 16 MW, pus în funcțiune în 1978, și produce circa 65 milioane kWh anual – echivalentul a aproximativ 6% din energia electrică generată pe plan intern. Activitatea sa depinde de deciziile grupului operativ moldo-român, care gestionează debitul de apă din lacul de acumulare Costești.

Lacul de acumulare Costești, al doilea ca mărime din țară după cel de la Dubăsari, se întinde pe 70 km în susul râului Prut și are o suprafață de 59 km², o capacitate de 1,285 miliarde metri cubi și o adâncime maximă de 43 metri.

Dacă proiectele vor primi undă verde de la Consiliul de administrație, centrala de la Costești ar putea deveni un exemplu regional de tranziție energetică durabilă.