Guvernul intră dur în scenă. Va împiedica companiile obscure să vină pe piața asigurărilor

08 Ian. 2022, 13:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Ian. 2022, 13:42 // Actual //  bani.md

Autoritățile Republicii Moldova dau asigurări reprezentanților FMI că în anul 2022 vor acorda prioritate reformelor în sectorul asigurărilor, în condițiile în care de-a lungul anilor mai multe companii de asigurări au fost ținta mai multor inginerii financiare și a preluării abuzive de acțiuni.

Deciziile în materie de supraveghere continuă să fie contestate în instanțele de judecată, inclusiv de către companii insolvabile. În acest context, rămânem dedicați intenției de a aproba următoarele legi care au fost elaborate cu sprijinul Băncii Mondiale, până în iunie 2022. Este vorba de legea menită să protejeze autonomia CNPF, pentru a asigura disciplina pe piața asigurărilor și pentru a împiedica operatorii frauduloși să activeze pe piața asigurărilor. Legea privind activitatea de asigurare și reasigurare, care stabilește noi cerințe privind conformitatea capitalului, guvernanța corporativă și gestionarea riscurilor și Legea privind asigurarea de răspundere civilă auto”, se arată în scrisoare Guvernului adresată FMI.

Reprezentanții Guvernului susțin că în perspectivă, vor finaliza raportul privind evaluarea cuprinzătoare de către o firmă de audit cu renume a solvabilității tuturor asigurătorilor care emit cartea verde, conform situației la 31 decembrie 2020 (criteriu de performanță structural, 31 martie 2022). „Vom elabora și implementa strategii de rezoluție pentru toți asiguratorii insolvabili pentru a proteja activele și transfera părți sănătoase ale operațiunilor lor și bazele de clienți către companii viabile”.

Pentru a face ordine pe piața asigurărilor din Republica Moldova, deputații au votat la începutul lunii decembrie a anului 2021 un proiect de lege care interzice acordarea împrumuturilor persoanelor terțe. Proiectul de lege a fost aprobat în contextul în care anterior mai multe companii de asigurări au acordat credite unor companii dubioase, care erau controlate de politicieni de la Chișinău.

Un exemplu este când Moldasig și ASITO au fost stoarse în toamna lui 2018 de aproape 150 de milioane de lei. Cele două companii de asigurări, aflate sub administrarea specială a statului, au investit zeci de milioane de lei în procurarea de acțiuni în companii fictive, apărute peste noapte, cu administratori dubioși. Banii plătiți pentru aceste acțiuni au ajuns la firme asociate lui  Ilan Șor și Vlad Plahotniuciar o parte din ei au fost folosiți de ultimul pentru a privatiza compania AIR Moldova.

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.