Guvernul Munteanu se umple de nume grele: rectorul Ceban, omul MAI și consilierul Recean

Premierul desemnat Alexandru Munteanu a anunțat duminică, într-o postare pe rețelele de socializare, trei noi nume propuse pentru viitorul Cabinet de miniștri.

Potrivit lui Munteanu, profesorul universitar Emil Ceban, doctor habilitat în științe medicale și rector al Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, este propus pentru funcția de ministru al Sănătății.

Vladislav Cojuhari, actualul secretar general al Ministerului Afacerilor Interne, ar urma să preia portofoliul Justiției, iar jurnalistul și managerul media Cristian Jardan, fost consilier politic în Cabinetul premierului Dorin Recean, este propus pentru funcția de ministru al Culturii.

„Le mulțumesc colegilor Emil Ceban, Vladislav Cojuhari și Cristian Jardan pentru că au acceptat să facă parte din Cabinet. Continuăm discuțiile pentru a ne asigura că formăm o echipă capabilă să implementeze un plan guvernamental care să aducă bunăstare cetățenilor și creștere economică, pe drumul nostru de aderare la Uniunea Europeană”, a scris Munteanu.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, afirmă că politica statului trebuie să fie orientată prioritar spre reducerea sărăciei, nu spre menținerea pe termen lung a schemelor de compensații, chiar dacă acestea au avut un rol important în perioadele de criză.

„Vom investi în economie și în angajare pentru a crește veniturile populației, astfel încât, pe termen lung, compensațiile să nu mai fie necesare, iar oamenii să își poată achita facturile din salarii și pensii. În paralel, continuăm măsurile de eficiență energetică”, a declarat Plugaru.

Potrivit datelor prezentate de minister, programul „Ajutor la contor” a contribuit la reducerea mai multor forme de sărăcie în ultimele trei sezoane reci, însă nivelurile rămân ridicate.

Sărăcia energetică s-a diminuat cu 10,6 puncte procentuale, de la 97,4% la 86,8%, ceea ce arată că majoritatea gospodăriilor rămân vulnerabile la costurile energiei. Sărăcia absolută (monetară) a scăzut cu 3,9 puncte procentuale, de la 34,0% la 30,2%, iar sărăcia extremă (alimentară) s-a redus cu 3,3 puncte procentuale, de la 17,8% la 14,5%.