Guvernul Munteanu se umple de nume grele: rectorul Ceban, omul MAI și consilierul Recean

Premierul desemnat Alexandru Munteanu a anunțat duminică, într-o postare pe rețelele de socializare, trei noi nume propuse pentru viitorul Cabinet de miniștri.

Potrivit lui Munteanu, profesorul universitar Emil Ceban, doctor habilitat în științe medicale și rector al Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, este propus pentru funcția de ministru al Sănătății.

Vladislav Cojuhari, actualul secretar general al Ministerului Afacerilor Interne, ar urma să preia portofoliul Justiției, iar jurnalistul și managerul media Cristian Jardan, fost consilier politic în Cabinetul premierului Dorin Recean, este propus pentru funcția de ministru al Culturii.

„Le mulțumesc colegilor Emil Ceban, Vladislav Cojuhari și Cristian Jardan pentru că au acceptat să facă parte din Cabinet. Continuăm discuțiile pentru a ne asigura că formăm o echipă capabilă să implementeze un plan guvernamental care să aducă bunăstare cetățenilor și creștere economică, pe drumul nostru de aderare la Uniunea Europeană”, a scris Munteanu.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Puterea reală a sancțiunilor impuse de Statele Unite asupra sectorului petrolier rus constă în flexibilitatea și adaptabilitatea acestora, notează agenția Bloomberg. Washingtonul are posibilitatea de a ajusta nivelul de presiune – fie de a-l intensifica, fie de a-l relaxa – în funcție de reacțiile piețelor și de comportamentul Kremlinului.

Potrivit publicației, administrația americană va monitoriza în următoarele luni modul în care Rusia reușește să-și redirecționeze exporturile, în special către Asia. Dacă piețele se vor adapta fără un șoc major, SUA ar putea „strânge șurubul” și mai mult, introducând restricții suplimentare asupra transportului și finanțării livrărilor de țiței rusesc.

„Washingtonul pare să fi creat o structură de sancțiuni capabilă să acționeze mult mai dur atunci când este necesar”, se arată în analiză. Totuși, implementarea acestor măsuri rămâne o provocare, iar efectele lor reale pot deveni vizibile abia în timp, avertizează experții citați.

„Noile sancțiuni americane sunt ca nisipul în mecanismul unui ceas – ele îngreunează funcționarea, dar nu o opresc complet”, a explicat Serghei Vakulenko, fost director în industria petrolieră rusă, în prezent cercetător la Carnegie Endowment for International Peace.

Analiza subliniază că scopul Washingtonului nu este un embargo total, ci erodarea treptată a capacității Moscovei de a finanța războiul prin exporturile de energie, fără a destabiliza piețele globale de petrol.