Guvernul taie compensațiile la energie: plafonul maxim se va reduce de la 1400 lei până la 1000 lei

Suma maximă a compensației la energie pentru sezonul rece 2025–2026 se reduce de la 1400 la 1000 de lei, iar cea minimă se fixează la 500 de lei, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului pentru ajustarea mecanismului de sprijin acordat consumatorilor casnici, aprobat în cadrul unei ședințe a secretarilor generali de la Cancelaria de stat. Noile reguli vor fi aplicate în perioada noiembrie 2025 – martie 2026 și vizează direcționarea mai strictă a ajutorului către gospodăriile considerate vulnerabile energetic.

Conform proiectului, compensația maximă pentru încălzire va fi de 1000 de lei pe lună pentru gospodăriile care folosesc drept sursă principală energia termică, gazele naturale sau energia electrică, iar pentru cele care utilizează combustibili solizi plafonul va fi de 800 de lei. Compensația minimă pentru sezonul rece este stabilită la 500 de lei: dacă suma calculată conform formulelor este de cel puțin 250 de lei, dar mai mică de 500 de lei, beneficiarul va primi 500 de lei, iar dacă suma rezultată este mai mică de 250 de lei, compensația nu va fi acordată.

Se schimbă și procentele de compensare în funcție de tipul de energie folosită la încălzire. Pentru perioada noiembrie 2025 – martie 2026, se propune ca 40% din costul energiei electrice utilizate la încălzire să fie compensat din buget, 30% din costul energiei termice, 25% din costul gazelor naturale și 15% pentru combustibilii solizi. În paralel, sunt revizuite normele privind costul energiei în perioada rece și nivelul minim al cheltuielilor gospodăriei casnice, atât pentru mediul urban, cât și pentru mediul rural, astfel încât formulele de calcul să reflecte mai realist cheltuielile familiilor pentru întreținere și încălzire.

Criteriile de eligibilitate sunt, la rândul lor, înăsprite. Compensația în numerar nu va fi acordată dacă valoarea costului mediu lunar estimat al energiei, calculat în baza consumului istoric din sezonul precedent, depășește echivalentul a 350 m³ de gaze naturale la prețul reglementat valabil la 1 octombrie a anului în curs (față de 450 m³ până acum). În plus, gospodăriile în care membrii au realizat în anul precedent venituri din dobânzi obținute din depozite bancare mai mari de 4000 de lei vor fi excluse din schema de compensare, fiind considerate suficient de puțin vulnerabile pentru a nu necesita sprijin.

În nota de fundamentare, autoritățile susțin că măsurile au scopul de a identifica „cât mai precis” gospodăriile cu vulnerabilitate energetică și de a concentra resursele publice asupra persoanelor și familiilor cu venituri mici sau aflate în dificultate, pe fundalul creșterii prețurilor la energie. Pentru sezonul rece 2025–2026, bugetul estimat pentru acordarea compensațiilor la energie sub formă de plată monetară este de circa 2,36 miliarde de lei.

Proiectul urmează să fie aprobat de Guvern, după care va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

#compensatii #Energie #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața cerealelor și oleaginoaselor din Republica Moldova se confruntă cu o presiune puternică asupra prețurilor, iar principala cauză nu este evoluția burselor internaționale, ci blocajele logistice de pe ruta Dunăre–Sulina–Reni. Potrivit unei analize realizate de Iurie Rija la 3 septembrie, prețurile achitate fermierilor moldoveni continuă să scadă, chiar dacă referințele de la Constanța și MATIF sunt în creștere.

Analiza arată că majorările externe sunt practic „înghițite” de costurile tot mai mari de transport. Spre exemplu, grâul furajer DAP Constanța s-a scumpit de la 209 euro/tonă pe 28 august la 216 euro/tonă pe 3 septembrie, însă în Republica Moldova prețurile au continuat să coboare. În nordul țării, grâul poate fi cumpărat chiar și cu aproximativ 2,70 lei/kg, dar traderii ezită să achiziționeze volume mari și, în unele cazuri, le solicită fermierilor să păstreze marfa cumpărată în propriile depozite încă o lună.

Situația este agravată de aglomerația de la Sulina și de nivelul scăzut al Dunării. Potrivit analizei, barjele care anterior puteau transporta circa 1.500 de tone încarcă acum doar aproximativ 500 de tone. În același timp, atacurile asupra infrastructurii și navelor din zona Reni sporesc riscurile pentru armatori și pun o presiune suplimentară pe costurile logistice.

Iurie Rija apreciază că problema logistică din sezonul 2026/2027 este chiar mai severă decât cea din 2022. Atunci, războiul a început în martie, când aproximativ două treimi din marfă fusese deja comercializată. Acum însă, blocajele au apărut chiar de la începutul unui sezon cu recoltă bogată, înainte ca exportul culturilor din grupa a doua să înceapă în volum.

Cea mai puternică presiune se vede la grâul furajer. În raioanele Drochia, Briceni și Edineț, prețul a coborât de la 2.600–2.700 lei/tonă la sfârșitul lunii iulie la 2.500–2.650 lei/tonă pe 3 septembrie. În zona Ștefan Vodă–Anenii Noi–Ialoveni–Hâncești, prețurile au scăzut de la 2.900–3.000 la 2.700–2.900 lei/tonă, iar în sud, la Comrat, Cantemir, Cimișlia și Leova, s-au redus până la 2.800–2.950 lei/tonă. La Giurgiulești, prețul a coborât de la 3.400 la 3.300 lei/tonă.

Situația este diferită în cazul grâului alimentar. Oferta de grâu cu proteină de 11,5% este mai redusă, iar morarii locali îl caută activ. Din acest motiv, prețul a crescut cu aproximativ 50–100 de lei pe tonă într-o săptămână. În nord, acesta ajunge la 2.900–3.100 lei/tonă, în centru la 3.100–3.200 lei, iar la Giurgiulești la circa 3.500 lei/tonă.

În schimb, rapița beneficiază de faptul că 70–80% din recoltă a fost deja cumpărată. Oferta mai redusă susține prețurile, care ajung la 9.800–9.900 lei/tonă în centrul țării și la 10.400–10.500 lei/tonă la Giurgiulești.

Și campania de achiziție a florii-soarelui a început deja, deși o parte din recoltă este încă pe câmp. La Giurgiulești sunt oferite 9.500–9.700 lei/tonă, la Bălți aproximativ 9.200 lei, iar în nord prețurile pornesc de la 8.800–8.900 lei/tonă. În apropierea Giurgiuleștiului acestea urcă până la 9.200–9.350 lei/tonă.

Concluzia analizei este că piața agricolă din Republica Moldova s-a împărțit practic în două: grâul furajer se ieftinește sub presiunea logisticii, în timp ce rapița și floarea-soarelui înregistrează creșteri în mai multe regiuni. Factorul decisiv rămâne însă infrastructura de export, afectată simultan de nivelul scăzut al Dunării, aglomerația de la Sulina și riscurile de securitate din zona Reni–Orlovca.