Guvernul va alinia politica de accizare la cele mai bune practici ale UE

Guvernul a aprobat ieri în ședință proiectul politicii fiscale pentru anul 2025. Documentul prevede o majorare cu 15% a accizelor la cartușe și rezervoare pentru țigările electronice, inclusiv pentru țigările electronice de unică folosință și flacoane pentru reumplere. Propunerea urmărește racordarea accizei la practicile statelor Uniunii Europene.

Politica fiscală prevede creșterea accizei pentru cartușe și rezervoare pentru țigarete electronice, inclusiv țigarete electronice de unică folosință și flacoane de reumplere care conțin nicotină destinate cartușelor și țigaretelor electronice cu 15% și va constitui 3094,50 lei în 2025 pentru un litru de lichid, iar în 2026 – 3558,68 lei per litru.

În Republica Moldova, acciza la țigările electronice este considerabil sub media europeană. În prezent, în țara noastră, acciza pentru 1 litru de lichid pentru țigări electronice este 122 euro, în Polonia – 127 euro per litru, România – 144 euro per litru, Estonia – 200 euro per litru, iar în Slovenia – 210 euro per litru. Astfel, propunerea Ministerului Finanțelor urmărește racordarea accizei la practicile statelor Uniunii Europene.

Totodată, a fost aliniată acciza la rezervele din tutun, rezerve din tutun reconstituit sau rezerve din înlocuitori de tutun pentru dispozitive de încălzire a tutunului. Astfel, aceasta va constitui 1384,55 lei per 1000 unități în 2025 și 1453,78 lei în 2026.

În prezent, produsele din tutun încălzit sunt taxate mai mult decât în 80% dintre statele membre ale UE și mai mult decât în toate celelalte țări candidate pentru aderare la UE.

De exemplu, în Polonia, acciza la produsele de tutun încălzit este 117 euro per kilogram, în Moldova fiind de 200 euro per kilogram convertit din 1000 bucăți. În România, acciza este 167 euro per kg, iar această abordare este urmată și de alte state europene. De exemplu, în Estonia, acciza pentru produsele de tutun încălzit este 107 euro per kg, iar în Slovenia – 110 euro per kg.

În statele UE, acciza aplicabilă produselor din tutun încălzit diferă substanțial de acciza aplicată țigărilor convenționale și este, în medie, cu 64% mai mică decât aceasta.

Totodată, rămâne o discrepanță în modul de aplicare a accizei. În Moldova, acciza pentru rezervele de tutun încălzit este aplicată per 1000 unități, în timp ce la nivelul statelor membre UE, s-a ajuns la o abordare unitară în ceea ce privește faptul că aceste produse sunt impozitate în funcție de greutate (pentru produsele din tutun încălzit) sau de volum (pentru produsele electronice ce conțin o soluție pe bază de nicotină). Această decizie se argumentează prin faptul că, atât țigările electronice, cât și produsele din tutun încălzit, pot avea diferite dimensiuni, o cantitate diferită de soluție nicotinică/tutun, greutate diferită.

Conform angajamentelor prevăzute în Acordul de Asociere RM-UE, Republica Moldova urmează să își alinieze cotele accizelor la produsele din tutun reglementate de Directiva Consiliului 2011/64/UE privind structura și cotele accizelor aplicate tutunului și produsele conexe.

#politica de accizare #practici #UE #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.