Guvernul va alinia politica de accizare la cele mai bune practici ale UE

Guvernul a aprobat ieri în ședință proiectul politicii fiscale pentru anul 2025. Documentul prevede o majorare cu 15% a accizelor la cartușe și rezervoare pentru țigările electronice, inclusiv pentru țigările electronice de unică folosință și flacoane pentru reumplere. Propunerea urmărește racordarea accizei la practicile statelor Uniunii Europene.

Politica fiscală prevede creșterea accizei pentru cartușe și rezervoare pentru țigarete electronice, inclusiv țigarete electronice de unică folosință și flacoane de reumplere care conțin nicotină destinate cartușelor și țigaretelor electronice cu 15% și va constitui 3094,50 lei în 2025 pentru un litru de lichid, iar în 2026 – 3558,68 lei per litru.

În Republica Moldova, acciza la țigările electronice este considerabil sub media europeană. În prezent, în țara noastră, acciza pentru 1 litru de lichid pentru țigări electronice este 122 euro, în Polonia – 127 euro per litru, România – 144 euro per litru, Estonia – 200 euro per litru, iar în Slovenia – 210 euro per litru. Astfel, propunerea Ministerului Finanțelor urmărește racordarea accizei la practicile statelor Uniunii Europene.

Totodată, a fost aliniată acciza la rezervele din tutun, rezerve din tutun reconstituit sau rezerve din înlocuitori de tutun pentru dispozitive de încălzire a tutunului. Astfel, aceasta va constitui 1384,55 lei per 1000 unități în 2025 și 1453,78 lei în 2026.

În prezent, produsele din tutun încălzit sunt taxate mai mult decât în 80% dintre statele membre ale UE și mai mult decât în toate celelalte țări candidate pentru aderare la UE.

De exemplu, în Polonia, acciza la produsele de tutun încălzit este 117 euro per kilogram, în Moldova fiind de 200 euro per kilogram convertit din 1000 bucăți. În România, acciza este 167 euro per kg, iar această abordare este urmată și de alte state europene. De exemplu, în Estonia, acciza pentru produsele de tutun încălzit este 107 euro per kg, iar în Slovenia – 110 euro per kg.

În statele UE, acciza aplicabilă produselor din tutun încălzit diferă substanțial de acciza aplicată țigărilor convenționale și este, în medie, cu 64% mai mică decât aceasta.

Totodată, rămâne o discrepanță în modul de aplicare a accizei. În Moldova, acciza pentru rezervele de tutun încălzit este aplicată per 1000 unități, în timp ce la nivelul statelor membre UE, s-a ajuns la o abordare unitară în ceea ce privește faptul că aceste produse sunt impozitate în funcție de greutate (pentru produsele din tutun încălzit) sau de volum (pentru produsele electronice ce conțin o soluție pe bază de nicotină). Această decizie se argumentează prin faptul că, atât țigările electronice, cât și produsele din tutun încălzit, pot avea diferite dimensiuni, o cantitate diferită de soluție nicotinică/tutun, greutate diferită.

Conform angajamentelor prevăzute în Acordul de Asociere RM-UE, Republica Moldova urmează să își alinieze cotele accizelor la produsele din tutun reglementate de Directiva Consiliului 2011/64/UE privind structura și cotele accizelor aplicate tutunului și produsele conexe.

#politica de accizare #practici #UE #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.