Guvernul va angaja 13 adjuncți. Fiecare va fi răsplătit cu un salariu de 22 mii lei

Guvernul creează 13 funcții noi la nivel de ministere și alte 3 la Cancelaria de Stat, care se vor ocupa de subiectul integrării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, scrie Realitatea.md.

Potrivit unui proiect de hotărâre, care urmează să fie supus dezbaterilor, cei 13 angajați vor îndeplini funcția de adjunct al secretarului general de stat și vor ridica, lunar, un salariu de 22 de mii de lei. Pentru realizarea proiectului, din buget se vor aloca, anual, aproape 3,5 milioane de lei.

Cerințele față de candidat sunt: cel puțin 3 ani experiență profesională în domeniu; cunoașterea unei limbi de circulație internațională (nivel C1); abilități de utilizare a computerului.

Proiectul mai prevede instituirea Cabinetului secretarului general al Guvernului. Echipa va fi creată din 3 persoane, iar bugetul pentru aceste funcții este de 600 de mii de lei anual.

„Secretarul general al Guvernului este asistat de un secretar de stat și unul sau mai mulţi secretari generali adjuncţi ai Guvernului. Secretarul general al Guvernului și secretarul de stat deţin funcţii de demnitate publică, iar secretarul general adjunct al Guvernului are statut de funcţionar public de conducere de nivel superior”, se precizează în document.

Noile prevederi vor intra în vigoare, după ce vor fi votate în Parlament și publicate în Monitorul Oficial.

#anagajare #adjuncti #functii #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.