Guvernul va angaja 13 adjuncți. Fiecare va fi răsplătit cu un salariu de 22 mii lei

Guvernul creează 13 funcții noi la nivel de ministere și alte 3 la Cancelaria de Stat, care se vor ocupa de subiectul integrării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, scrie Realitatea.md.

Potrivit unui proiect de hotărâre, care urmează să fie supus dezbaterilor, cei 13 angajați vor îndeplini funcția de adjunct al secretarului general de stat și vor ridica, lunar, un salariu de 22 de mii de lei. Pentru realizarea proiectului, din buget se vor aloca, anual, aproape 3,5 milioane de lei.

Cerințele față de candidat sunt: cel puțin 3 ani experiență profesională în domeniu; cunoașterea unei limbi de circulație internațională (nivel C1); abilități de utilizare a computerului.

Proiectul mai prevede instituirea Cabinetului secretarului general al Guvernului. Echipa va fi creată din 3 persoane, iar bugetul pentru aceste funcții este de 600 de mii de lei anual.

„Secretarul general al Guvernului este asistat de un secretar de stat și unul sau mai mulţi secretari generali adjuncţi ai Guvernului. Secretarul general al Guvernului și secretarul de stat deţin funcţii de demnitate publică, iar secretarul general adjunct al Guvernului are statut de funcţionar public de conducere de nivel superior”, se precizează în document.

Noile prevederi vor intra în vigoare, după ce vor fi votate în Parlament și publicate în Monitorul Oficial.

#anagajare #adjuncti #functii #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața imobiliară globală intră într-o nouă etapă de risc, iar mai multe metropole se apropie de zona considerată bulă, potrivit raportului UBS Global Real Estate Bubble Index 2025. Miami conduce clasamentul mondial, cu un scor de 1,73 și depășește pragul de risc de 1,5, pe fondul creșterii continue a prețurilor locuințelor, în ciuda costurilor ridicate ale creditelor și a scăderii accesibilității. Tokyo, cu un scor de 1,59, și Zurich, cu 1,55, se află de asemenea în zona de risc, confirmând că marile centre economice rămân cele mai vulnerabile în fața unei posibile corecții.

Indexul UBS măsoară gradul de supraevaluare a piețelor pe baza raportului preț–venit, preț–chirie, evoluției creditării și ritmului construcțiilor. Orașele cu scor peste 1,5 sunt considerate în risc de bulă imobiliară, între 0,5 și 1,5 sunt supraevaluate, iar cele între -0,5 și 0,5 sunt evaluate corect. În 2025, cele mai multe orașe din index au înregistrat o scădere a riscului imobiliar, însă creșterile de prețuri în anumite piețe au împins câteva destinații în zona critică.

Miami rămâne cel mai fierbinte punct al pieței globale, cu o creștere reală de 1,9% a prețurilor locuințelor. Tokyo și Zurich au consemnat avansuri și mai mari, de 5,7%, respectiv 5%, care alimentează supraîncălzirea pieței. Alte orașe, deși nu depășesc pragul de bulă, sunt supraevaluate. Madrid este exemplul cel mai elocvent: a avut cea mai mare creștere reală a prețurilor, de 13,6% într-un singur an. Dubai, cu o creștere anuală de 11,1% și o scumpire totală de aproximativ 50% în ultimii cinci ani, rămâne în zona de risc ridicat, iar UBS avertizează că piața se poate răci în 2026 pe fondul creșterii ofertei.

La polul opus, unele piețe trec prin corecții puternice. Toronto, unul dintre cele mai scumpe orașe ale lumii, a înregistrat un declin real al prețurilor de 7,5%, reducându-și riscul de bulă. Hong Kong a avut o scădere chiar mai mare, de 7,9% și a ieșit din categoria piețelor supraevaluate și a intrat în zona „corect evaluată”. Corecții au fost raportate și în Vancouver, Frankfurt, Londra și San Francisco, pe fondul costurilor ridicate de finanțare și a unei cereri în scădere.

Raportul UBS indică o tendință mixtă: deși riscul de bulă scade la nivel global, anumite centre urbane continuă să se supraîncălzească, alimentate de investiții, migrație, infrastructură și reputația de destinații imobiliare premium.