Hackerii au atacat site-ul CCRM. Bazele de date publice au fost distruse. Marian Lupu: Nu cred că este întâmplător

Pagina electronică a Curții de Conturi (CCRM) a fost atacată cibernetic, fiind distruse toate bazele de date publice, anunță astăzi instituția.

Potrivit CCRM, este pentru prima oară când instituția supremă de audit se confruntă cu o asemenea situație.

„Distrugerea paginii publice a avut loc în contextul unor audituri de rezonanță și cu impact în societate, la etapa raportării și mediatizării celor mai importante misiuni de audit planificate în activitatea instituției. Investigațiile de rigoare vor identifica dacă atacul a fost organizat de hackeri arbitrar, în scopuri de șantajare, sau este vorba de o comandă planificată pentru a crea impedimente în activitatea instituției supreme de audit din țară”, anunță CCRM.

Curtea de Conturi afirmă că lucrează la restabilirea paginii electronice, iar acest proces va dura o perioadă, fiind depuse toate eforturile necesare pentru ca pagina să fie funcțională cât de curând posibil.

„În acest context, vă informăm că, Curtea de Conturi va utiliza, pentru mediatizarea rapoartelor de audit, în continuare, conturile publice de pe rețelele de socializare și vă îndemnăm să ne urmăriți pe conturile menționate. Astfel, comunicatele de presă, anunțurile și altă informație importantă vor fi distribuite pe contul https://www.facebook.com/Curtea.de.Conturi. Live-urile ședințelor de examinare a rapoartelor de audit, precum și înregistrările ședințelor vor fi și sunt disponibile pe https://www.youtube.com/user/CurteadeConturi”, mai anunță CCRM.

Președintele Curții de Conturi, Marian Lupu consideră că atacul cibernetic nu este întâmplător anume când CCRM s-a apucat de analizat rapoartele și activitatea unor instituții publice, unde au fost depistate grave încălcări.

„Nu cred deloc întâmplătoare această acțiune și acest atac, fiind pentru prima dată în istoria Curții de Conturi și în special acum, în ultimii ani, când instituția s-a focusat pe mai multe probleme legate de gestionarea resurselor publice. Situația se va supune unei investigații a instituțiilor competente și vom reveni cu detalii”, crede Marian Lupu.

Amintim că, astăzi au căzut și serverele Serviciului Vamal, iar la punctele de control s-au format ambuteiaje. Până la ora publicării știrii, site-ul oficial al Serviciului Vamal customs.gov.md este nefuncțional.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.