Haiducul de la Tiraspol își iese din minți: Criza energetică otrăvește dorința de a discuta cu Chișinăul

Criza energetică a încins spiritele la negocierile dintre Chișinău și Tiraspol și a răcit relațiile dintre cele două părți.

Despre aceasta așa-numitul lider din stânga Nistrului, Vadim Krasnoselski, a anunțat-o pe șefa Misiunii OSCE în Moldova, Kelly Keiderling, în cadrul unei întrevederi care a avut loc la Tiraspol, scrie realitatea.md.

”Este simplu, dacă s-a ajuns la o înțelegere, trebuie să te ții de cuvânt. Dacă ai semnat un act, atunci îndeplinește prevederile acestui act și nu căuta pretexte pentru a le ignora. Mi-aș dori mult, ca Misiunea OSCE să contribuie la rezolvarea acestei probleme”, a declarat Krasnoselski.

La începutul lunii octombrie, Gazprom a anunțat că reduce livrările de gaz către Republica Moldova la 5,7 mil. metri cubi/zi, cu 30%, lucru care s-a menținut și în luna noiembrie. Concernul rus spunea ca nu a putut rezerva volumul necesar țării noastre, pentru că Ucraina ar refuza să transporte mai mult gaz prin conductă, informație negată de autoritățile de la Kiev care au anunțat că nu există nicio problemă tehnică în acest sens.

Cele 2,3 milioane de metri cubi de gaze naturale pe zi repartizate regiunii transnistrene în luna noiembrie sunt „suficiente pentru a evita o criză umanitară” pe malul stâng, dar nu fac posibil ca Centrala termoelectrică de la Cuciurgan să producă energie electrică și pentru malul drept, susțin autoritățile de la Tiraspol.

Totodată, Moldovagaz a anunțat Transnistria despre restricționarea furnizării de gaze naturale la 69 de milioane de metri cubi pe lună (2,3 milioane de metri cubi pe zi).

#transnistria #gaz #Energie #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Puterea reală a sancțiunilor impuse de Statele Unite asupra sectorului petrolier rus constă în flexibilitatea și adaptabilitatea acestora, notează agenția Bloomberg. Washingtonul are posibilitatea de a ajusta nivelul de presiune – fie de a-l intensifica, fie de a-l relaxa – în funcție de reacțiile piețelor și de comportamentul Kremlinului.

Potrivit publicației, administrația americană va monitoriza în următoarele luni modul în care Rusia reușește să-și redirecționeze exporturile, în special către Asia. Dacă piețele se vor adapta fără un șoc major, SUA ar putea „strânge șurubul” și mai mult, introducând restricții suplimentare asupra transportului și finanțării livrărilor de țiței rusesc.

„Washingtonul pare să fi creat o structură de sancțiuni capabilă să acționeze mult mai dur atunci când este necesar”, se arată în analiză. Totuși, implementarea acestor măsuri rămâne o provocare, iar efectele lor reale pot deveni vizibile abia în timp, avertizează experții citați.

„Noile sancțiuni americane sunt ca nisipul în mecanismul unui ceas – ele îngreunează funcționarea, dar nu o opresc complet”, a explicat Serghei Vakulenko, fost director în industria petrolieră rusă, în prezent cercetător la Carnegie Endowment for International Peace.

Analiza subliniază că scopul Washingtonului nu este un embargo total, ci erodarea treptată a capacității Moscovei de a finanța războiul prin exporturile de energie, fără a destabiliza piețele globale de petrol.