Halucinant! Alaiba sugerează că inspectorii de stat își bat joc de business: Vom reduce din numărul bâtelor

Mai reducem din bâta mai multor inspectori care nu au lucrat o zi în privat. Mulți din ei nici nu știu cum să faci o facere că să supraviețuiești într-o economie care este destul de incertă, dar umblă cu bâta de la un antreprenor la altul, a declarat ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, în cadrul ședinței Parlamentului, care a prezentat un proiect de lege pentru reducerea controalelor de stat la companiile din Republica Moldova.

„Trebuie să facem din controale un instrument de susținere, pentru că toți greșim. Controalele de stat nu trebuie să fie un instrument de distrugere și de corupție. Acest pachet va economisi încă 70 milioane de lei care vor rămâne în conturile antreprenorilor, dar și 74 mii de ore de muncă pe an”, a explicat ministrul Economiei.

Întrebat de deputatul BCS, Petru Burduja câți inspectori verifică businessul, Alaiba a spus că acum jumătate de an erau 20 de mii de inspectori din diferite instituții de stat la un număr de 50 de mii de companii.

Potrivit legii votate în prima lectură, agenți economici de a contesta direct în instanță actele sau rezultatele controlului în temeiul cărora se impun măsuri restrictive sau sancțiuni care au ca efect sistarea în tot sau în parte a activității de întreprinzător sau imposibilitatea practicării acesteia de către persoana supusă controlului.

Totodată, au fost revizuite temeiurile pentru control inopinat și includerea temeiului de control în raport cu „planul de criză” aprobat și publicat de Guvern, precum și un temei suplimentar de control inopinat pentru cazurile în care agenții economici s-au eschivat în mod intenționat de la un control planificat și vădit au împiedicat activitatea organului de control, pentru a nu admite ca agenții economici de rea credință să compromită procesul de control planificat, anunțat din timp.

În noua lege se vorbește și despre limitarea posibilității de a face vizite și cercetări la fața locului în cazul cercetării contravenției, dacă preliminar deja au fost colectate probe în procedura de control.

Ministrul Economiei a precizat că întregul pachet de legi, orientate spre business, votate până în prezent au economisit oamenilor de afaceri 1 miliard de lei, echivalentul a 0,5% din PIB.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#inspectori #Alaiba #control de stat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.