Halucinant! Alaiba sugerează că inspectorii de stat își bat joc de business: Vom reduce din numărul bâtelor

Mai reducem din bâta mai multor inspectori care nu au lucrat o zi în privat. Mulți din ei nici nu știu cum să faci o facere că să supraviețuiești într-o economie care este destul de incertă, dar umblă cu bâta de la un antreprenor la altul, a declarat ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, în cadrul ședinței Parlamentului, care a prezentat un proiect de lege pentru reducerea controalelor de stat la companiile din Republica Moldova.

„Trebuie să facem din controale un instrument de susținere, pentru că toți greșim. Controalele de stat nu trebuie să fie un instrument de distrugere și de corupție. Acest pachet va economisi încă 70 milioane de lei care vor rămâne în conturile antreprenorilor, dar și 74 mii de ore de muncă pe an”, a explicat ministrul Economiei.

Întrebat de deputatul BCS, Petru Burduja câți inspectori verifică businessul, Alaiba a spus că acum jumătate de an erau 20 de mii de inspectori din diferite instituții de stat la un număr de 50 de mii de companii.

Potrivit legii votate în prima lectură, agenți economici de a contesta direct în instanță actele sau rezultatele controlului în temeiul cărora se impun măsuri restrictive sau sancțiuni care au ca efect sistarea în tot sau în parte a activității de întreprinzător sau imposibilitatea practicării acesteia de către persoana supusă controlului.

Totodată, au fost revizuite temeiurile pentru control inopinat și includerea temeiului de control în raport cu „planul de criză” aprobat și publicat de Guvern, precum și un temei suplimentar de control inopinat pentru cazurile în care agenții economici s-au eschivat în mod intenționat de la un control planificat și vădit au împiedicat activitatea organului de control, pentru a nu admite ca agenții economici de rea credință să compromită procesul de control planificat, anunțat din timp.

În noua lege se vorbește și despre limitarea posibilității de a face vizite și cercetări la fața locului în cazul cercetării contravenției, dacă preliminar deja au fost colectate probe în procedura de control.

Ministrul Economiei a precizat că întregul pachet de legi, orientate spre business, votate până în prezent au economisit oamenilor de afaceri 1 miliard de lei, echivalentul a 0,5% din PIB.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#inspectori #Alaiba #control de stat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.