Haos la pompe! Dronele ucrainene au lăsat Rusia fără combustibil

Cel puțin 57 de regiuni ale Federației Ruse se confruntă cu penurii de benzină și motorină, în urma atacurilor cu drone ucrainene asupra rafinăriilor rusești, potrivit unei analize publicate de BBC. Problemele sunt resimțite în special la benzinăriile independente, iar în unele regiuni aprovizionarea s-a stabilizat temporar, însă deficitul de combustibil persistă în multe zone.

Conform Bloomberg, aproximativ o treime din rafinăriile rusești au fost afectate de atacuri. În august au fost înregistrate cel puțin 14 lovituri, în septembrie — opt, iar în primele zece zile din octombrie — alte patru. Analiza realizată de Reuters, Bloomberg și S&P Global Commodity Insights arată că minimum zece rafinării, inclusiv cele orientate spre export, au fost parțial sau complet oprite în august–septembrie.

Potrivit BBC, din ianuarie până în prezent, dronele ucrainene au lovit 21 din cele 38 de cele mai mari rafinării ale Rusiei, cu 48% mai multe atacuri decât în tot anul 2024.

În august, capacitatea neutilizată a rafinăriilor ruse a atins 23%, un record istoric, iar în septembrie acest nivel a crescut și mai mult, scrie Reuters. În octombrie, volumul total al petrolului procesat a scăzut la 4,86 milioane de barili pe zi, cu aproape 10% mai puțin decât în iulie, atingând cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, potrivit Bloomberg.

Expertul Serghei Vakulenko, cercetător la Centrul Carnegie pentru Rusia și Eurasia din Berlin, estimează că producția totală a rafinăriilor ruse a scăzut cu circa 10% de la vârful atins în iulie. El afirmă că, dacă situația se va înrăutăți, autoritățile de la Moscova ar putea impune raționalizarea consumului de combustibil sau relaxarea temporară a normelor de mediu pentru benzină, însă, în prezent, „rafinăriile își pot relua activitatea în două-trei săptămâni”.

„Evoluția crizei va depinde de intensitatea atacurilor ucrainene și de capacitatea de producție a Kievului — câte drone poate fabrica, cât de des le poate lansa și dacă va continua să lovească sectorul petrolier”, a explicat Vakulenko.

Pe fondul scăderii producției de combustibil și al creșterii prețurilor, care au atins cel mai ridicat nivel din ultimii 14 ani, mai multe regiuni ale Rusiei — inclusiv Crimeea ocupată — au introdus restricții la vânzarea de benzină, limitând cantitatea pe care o poate cumpăra o singură persoană.

Pentru a atenua efectele crizei, guvernul rus a interzis exportul de benzină și motorină, a majorat importurile din Belarus și, potrivit publicației Kommersant, pregătește livrări suplimentare din China, Singapore și Coreea de Sud.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#economie #benzina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un dosar de insolvență deschis în august 2025 la Judecătoria Chișinău, aparent banal, ascunde o schemă sofisticată prin care unul dintre cele mai mari grupuri de companii agricole din Republica Moldova – Wetrade (controlată de milionarul Alexandr Tatarciuc na.) – ar fi creat un lanț de datorii interne, o cesiune de creanță opacă și un faliment orchestrat cu scopul de a proteja activele proprii și de a bloca creditorii reali. În centrul acestui mecanism se află Agrounire SRL, firmă controlată 100% de Agrika SRL, care la rândul ei este deținută de Wetrade. Relația dintre aceste entități corporative indică o structură piramidală în care fluxurile financiare circulă în interiorul grupului, iar pierderile sunt împinse către companiile de bună-credință.

La 26 august 2025, Agrounire se declară insolvabilă. Administratorul Serghei Ghecianu invocă un sold în conturi de doar 11.488 de lei și datorii totale de 69,6 milioane de lei. Problema fundamentală a acestui faliment autodeclarat este că aproape toate datoriile au apărut în intervalul 24 iulie – 11 august, adică exact în săptămânile care preced cererea de insolvabilitate. Mai mult, cele mai mari datorii provin de la companii afiliate, în frunte cu Agrika SRL, ceea ce ridică suspiciuni majore privind caracterul autentic al pasivului. În plus, Ghecianu îl propune ca administrator al insolvabilității pe Dumitru Cucu, o persoană despre care există informații publice că a fost vizată în dosare penale și disciplinare, fapt ce arată o tentativă clară de a păstra controlul procedural în interiorul grupului.

Piesa centrală a schemei pare a fi o creanță pretinsă de 1.138.745 euro, aproximativ 22 milioane lei, pe care Agrika SRL o revendică în cadrul procedurii la 17 octombrie 2025. Conform actelor depuse, această sumă provine dintr-o cesiune de creanță semnată la 15 iulie între Agrika și compania belgiană SES Vanderhave N.V., unul dintre cei mai mari furnizori europeni de semințe de sfeclă de zahăr. Teoretic, SES Vanderhave ar fi livrat semințe către Agrounire în perioada februarie–aprilie 2025, iar Agrika ar fi preluat ulterior creanța. Pe hârtie, totul pare legal. Dar o analiză atentă a documentelor arată o contradicție devastatoare pentru credibilitatea întregii operațiuni.

La 28 august 2025, în cererea de concretizare depusă de Agrounire în dosarul de insolvență, compania continuă să indice SES Vanderhave ca fiind creditorul real al sumei de 22.576.642 lei, deși, conform contractului de cesiune, belgienii ar fi trebuit să iasă complet din relația juridică încă din 15 iulie. Această inconsecvență demonstrează că cesiunea nu a produs efecte la data indicată, iar documentul ar fi fost creat sau adaptat ulterior, doar pentru a justifica retroactiv includerea unei datorii mari în masa credală.

Mai grav este că așa-zisele „importuri” ale Agrounire nu sunt susținute de niciun document vamal. Facturile SES Vanderhave (FTI2500443, FTI2500849, FTI2500850, FTIM2500167, FTI2500913) sunt simple invoice-uri comerciale, fără numere de declarații vamale IM4, fără CMR, fără dovezi de transport și fără documente care să confirme trecerea mărfii prin frontiera Republicii Moldova. De altfel, ele indică livrarea DAP direct la depozitul Wetrade de pe strada Constructorilor 8 din Chișinău, nu la Agrounire. Mai mult, termenul de plată din contractele comerciale este decembrie 2025, deci datoria nu putea fi considerată scadentă în august, când Agrounire a cerut falimentul.

Un alt document-cheie – „Actul de verificare a decontărilor” din 8 octombrie 2025 – nu este semnat de niciuna dintre părți și nu confirmă livrări, ci doar copiază valorile din facturi, ceea ce arată că scopul său nu era o reconciliere contabilă reală, ci consolidarea unei datorii scriptice inventate. În lipsa oricărei probe de transport, vamă sau recepție, întreaga creanță de 1,1 milioane euro capătă caracterul unei construcții fictive menite să umfle pasivul Agrounire în favoarea Agrika.

În paralel, restul datoriilor înscrise în tabelul creditorilor din 28 octombrie 2025 arată o masă pasivă totală de aproximativ 40 milioane lei, din care peste 22 milioane reprezintă revendicarea Agrika – companie din același grup corporativ. Creditorii reali, furnizori de inputuri agricole, prestatori de servicii logistice, companii de transport și parteneri contractuali corecți, sunt împinși în plan secund și riscă să nu-și mai recupereze nimic. Paguba totală pentru aceștia se ridică la peste 18 milioane lei, în timp ce grupul Wetrade păstrează controlul și își securizează propriile interese financiare.

Cazul Agrounire arată o inginerie financiară completă: datorii fictive create în interiorul grupului, importuri inexistente, cesiuni opace, control procedural preluat printr-un administrator selectat din cercul apropiat și o strategie clară de a folosi legea insolvenței pentru a proteja activele reale și a evita plata obligațiilor legitime. Deși actele par corecte la suprafață, întreaga schemă are caracterul unei ficțiuni contabile elaborate.

În asemenea situații, în dreptul englez se aplică doctrina „piercing the corporate veil”, care permite instanței să ignore separarea juridică dintre companiile afiliate atunci când acestea sunt folosite pentru a ascunde datorii, a fabrica creanțe sau a manipula falimente. O astfel de abordare ar permite și în Moldova dezvăluirea beneficiarilor reali, excluderea creanțelor fictive, tragerea la răspundere a entităților care controlează schema și protejarea creditorilor de bună-credință. Dacă însă acest precedent va fi ignorat, mesajul transmis mediului de afaceri este unul sumbru: că ficțiunea poate fi acceptată ca instrument legal, iar legea poate deveni un instrument maleabil în mâinile celor care au resurse și conexiuni.

Holdingul agricol We Trade este controlat de Alexandr Tatarciuc, care deține 41,8%, iar fiul acestuia cu același nume 8,1%. Mihail Vainer – 45%, iar Chirilov Vladimir, care administrează compania deține 5%.

Raportul financiar al companiei relevă că în anul 2024 compania a avut un profit de 9,1 milioane de lei la o cifră de afaceri de 278,6 milioane de lei. Profitul companiei s-a redus cu 54% față de anul 2023.