Harta exporturilor moldovenești de vin. Patru țări țin jumătate din volumele trimise peste graniţă

Producătorii de vin din Republica Moldova au exportat anul trecut vinuri în sumă de 3 miliarde de lei, cu 10% mai mult față de anul 2020, potrivit datelor Biroului Național al Viei și Vinului.

Producătorii moldoveni și-au livrat producția vinicolă în 71 de state. Astfel, în 2021 companiile moldovenești au livrat 49 milioane de litri de vin îmbuteliat în sumă 1,7 miliarde de lei.

Cea mai mare cantitate de vin îmbuteliat a fost trimisă în patru țări, care dețin 55% din totalul livrărilor. Este vorba de Federația Rusă – 16,2% (+29,5%), România – 15,7% (+5,3%), Polonia 11,4% (+2,5%) și Cehia – 11,3% (+7%).

Totodată, în China deține 6,2% din exporturi, Belarus – 5,8%, Ucraina – 5,1%, iar Kazahstan – 3,8%.

Din punct de vedere valoric, România a fost lider în anul 2021 cu o creștere de 31,3%. Rusia (+48,7%), Polonia (+8%), Republica Cehă (+14,8%), China (-10,8%), Ucraina (-2,6%).

Valoarea vinurilor exportate în Belarus s-a redus cu 19,2% și Kazahstan (-5,2%).

Vinurile exportate în vrac au constituit 67 mil. litri, cu 19 mil. litri (22,2%) mai puțin decât în 2020. În casările au însumat 707 milioane de lei, cu 86,4 milioane de lei (10,9%) mai puțin decât în anul precedent. În primele 10 țări din topul importatorilor de vinuri moldovenești au fost asigurate 97,2% din aceste livrări. În mod tradițional, jumătate din vinul în vrac a fost livrat în Belarus, în scădere cu 10,9% a volumelor. Acesta este urmată de Georgia/Abhazia (-20,6%), Regatul Unit (+18,7%), România (-59,9%), Republica Cehă (-36,9%) și Ucraina (+100,7%).

Anul trecut, 4,4 milioane de litri de băuturi tari au fost exportate de producătorii din Republica Moldova. Iar volumul exporturilor de produse îmbuteliate a ajuns la 1,7 milioane de litri. Valoarea acestei producții este de 487,6 milioane de lei, cu 75,6 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.

Primele 10 piețe de desfacere pentru divinurile și rachiurile moldovenești în termeni reali sunt Belarus – 46,7% (livrările au crescut cu 58,5% față de anul precedent), Rusia – 14,6% (+104%), Ucraina – 12,5% (39,2%), Estonia – 5,5% (-13,1%), Georgia – 4% (+32,7%), România – 2,6% (-27,6%), Israel – 2,2% (+4%), China – 1,9% (+22,3%), Germania – 1,8% (+43,7%) și Afganistan – 1,2% (+1437%). Veniturile obținute din vânzările peste hotare a divinurilor și rachiului moldovenești s-au ridicat la 296 de milioane de lei.

Totodată, în vrac, au fost exportate 2,7 milioane de litri de distilate (+450,1 milioane de litri sau +20,1%), în valoare de 191,6 milioane de lei (-1,9 milioane de lei sau -1%). Acestea sunt solicitate doar în cinci țări – Belarus, Ucraina, Franța, Lituania și Georgia. Jumătate din cantitatea exportată a fost destinată fabricilor din Belarus (51,8%), iar din punct de vedere valoric reprezintă deja 72%.

#state #vinuri #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.