Harta exporturilor moldovenești de vin. Patru țări țin jumătate din volumele trimise peste graniţă

Producătorii de vin din Republica Moldova au exportat anul trecut vinuri în sumă de 3 miliarde de lei, cu 10% mai mult față de anul 2020, potrivit datelor Biroului Național al Viei și Vinului.

Producătorii moldoveni și-au livrat producția vinicolă în 71 de state. Astfel, în 2021 companiile moldovenești au livrat 49 milioane de litri de vin îmbuteliat în sumă 1,7 miliarde de lei.

Cea mai mare cantitate de vin îmbuteliat a fost trimisă în patru țări, care dețin 55% din totalul livrărilor. Este vorba de Federația Rusă – 16,2% (+29,5%), România – 15,7% (+5,3%), Polonia 11,4% (+2,5%) și Cehia – 11,3% (+7%).

Totodată, în China deține 6,2% din exporturi, Belarus – 5,8%, Ucraina – 5,1%, iar Kazahstan – 3,8%.

Din punct de vedere valoric, România a fost lider în anul 2021 cu o creștere de 31,3%. Rusia (+48,7%), Polonia (+8%), Republica Cehă (+14,8%), China (-10,8%), Ucraina (-2,6%).

Valoarea vinurilor exportate în Belarus s-a redus cu 19,2% și Kazahstan (-5,2%).

Vinurile exportate în vrac au constituit 67 mil. litri, cu 19 mil. litri (22,2%) mai puțin decât în 2020. În casările au însumat 707 milioane de lei, cu 86,4 milioane de lei (10,9%) mai puțin decât în anul precedent. În primele 10 țări din topul importatorilor de vinuri moldovenești au fost asigurate 97,2% din aceste livrări. În mod tradițional, jumătate din vinul în vrac a fost livrat în Belarus, în scădere cu 10,9% a volumelor. Acesta este urmată de Georgia/Abhazia (-20,6%), Regatul Unit (+18,7%), România (-59,9%), Republica Cehă (-36,9%) și Ucraina (+100,7%).

Anul trecut, 4,4 milioane de litri de băuturi tari au fost exportate de producătorii din Republica Moldova. Iar volumul exporturilor de produse îmbuteliate a ajuns la 1,7 milioane de litri. Valoarea acestei producții este de 487,6 milioane de lei, cu 75,6 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.

Primele 10 piețe de desfacere pentru divinurile și rachiurile moldovenești în termeni reali sunt Belarus – 46,7% (livrările au crescut cu 58,5% față de anul precedent), Rusia – 14,6% (+104%), Ucraina – 12,5% (39,2%), Estonia – 5,5% (-13,1%), Georgia – 4% (+32,7%), România – 2,6% (-27,6%), Israel – 2,2% (+4%), China – 1,9% (+22,3%), Germania – 1,8% (+43,7%) și Afganistan – 1,2% (+1437%). Veniturile obținute din vânzările peste hotare a divinurilor și rachiului moldovenești s-au ridicat la 296 de milioane de lei.

Totodată, în vrac, au fost exportate 2,7 milioane de litri de distilate (+450,1 milioane de litri sau +20,1%), în valoare de 191,6 milioane de lei (-1,9 milioane de lei sau -1%). Acestea sunt solicitate doar în cinci țări – Belarus, Ucraina, Franța, Lituania și Georgia. Jumătate din cantitatea exportată a fost destinată fabricilor din Belarus (51,8%), iar din punct de vedere valoric reprezintă deja 72%.

#state #vinuri #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.