Harta exporturilor moldovenești de vin. Patru țări țin jumătate din volumele trimise peste graniţă

Producătorii de vin din Republica Moldova au exportat anul trecut vinuri în sumă de 3 miliarde de lei, cu 10% mai mult față de anul 2020, potrivit datelor Biroului Național al Viei și Vinului.

Producătorii moldoveni și-au livrat producția vinicolă în 71 de state. Astfel, în 2021 companiile moldovenești au livrat 49 milioane de litri de vin îmbuteliat în sumă 1,7 miliarde de lei.

Cea mai mare cantitate de vin îmbuteliat a fost trimisă în patru țări, care dețin 55% din totalul livrărilor. Este vorba de Federația Rusă – 16,2% (+29,5%), România – 15,7% (+5,3%), Polonia 11,4% (+2,5%) și Cehia – 11,3% (+7%).

Totodată, în China deține 6,2% din exporturi, Belarus – 5,8%, Ucraina – 5,1%, iar Kazahstan – 3,8%.

Din punct de vedere valoric, România a fost lider în anul 2021 cu o creștere de 31,3%. Rusia (+48,7%), Polonia (+8%), Republica Cehă (+14,8%), China (-10,8%), Ucraina (-2,6%).

Valoarea vinurilor exportate în Belarus s-a redus cu 19,2% și Kazahstan (-5,2%).

Vinurile exportate în vrac au constituit 67 mil. litri, cu 19 mil. litri (22,2%) mai puțin decât în 2020. În casările au însumat 707 milioane de lei, cu 86,4 milioane de lei (10,9%) mai puțin decât în anul precedent. În primele 10 țări din topul importatorilor de vinuri moldovenești au fost asigurate 97,2% din aceste livrări. În mod tradițional, jumătate din vinul în vrac a fost livrat în Belarus, în scădere cu 10,9% a volumelor. Acesta este urmată de Georgia/Abhazia (-20,6%), Regatul Unit (+18,7%), România (-59,9%), Republica Cehă (-36,9%) și Ucraina (+100,7%).

Anul trecut, 4,4 milioane de litri de băuturi tari au fost exportate de producătorii din Republica Moldova. Iar volumul exporturilor de produse îmbuteliate a ajuns la 1,7 milioane de litri. Valoarea acestei producții este de 487,6 milioane de lei, cu 75,6 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.

Primele 10 piețe de desfacere pentru divinurile și rachiurile moldovenești în termeni reali sunt Belarus – 46,7% (livrările au crescut cu 58,5% față de anul precedent), Rusia – 14,6% (+104%), Ucraina – 12,5% (39,2%), Estonia – 5,5% (-13,1%), Georgia – 4% (+32,7%), România – 2,6% (-27,6%), Israel – 2,2% (+4%), China – 1,9% (+22,3%), Germania – 1,8% (+43,7%) și Afganistan – 1,2% (+1437%). Veniturile obținute din vânzările peste hotare a divinurilor și rachiului moldovenești s-au ridicat la 296 de milioane de lei.

Totodată, în vrac, au fost exportate 2,7 milioane de litri de distilate (+450,1 milioane de litri sau +20,1%), în valoare de 191,6 milioane de lei (-1,9 milioane de lei sau -1%). Acestea sunt solicitate doar în cinci țări – Belarus, Ucraina, Franța, Lituania și Georgia. Jumătate din cantitatea exportată a fost destinată fabricilor din Belarus (51,8%), iar din punct de vedere valoric reprezintă deja 72%.

#state #vinuri #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) avertizează publicul cu privire la o nouă schemă de fraudă care circulă rapid pe aplicații de mesagerie precum WhatsApp și Telegram și este promovată intens pe rețelele de socializare.

Potrivit instituției, escrocheria funcționează prin crearea unor grupuri false de „investiții”, unde activitatea este simulată cu ajutorul roboților și al conturilor false. Așa-ziși „experți” promit câștiguri rapide din tranzacții, inclusiv în criptomonede, și îi conving pe utilizatori să atragă alți membri în schimbul unor „recompense”.

Victimele sunt îndemnate să transfere bani în „conturi de tranzacționare” fictive, unde le sunt afișate profituri false pentru a câștiga încredere. În momentul în care încearcă să-și retragă fondurile, li se cer taxe inventate. „Profiturile afișate sunt doar iluzorii, concepute pentru a stimula investiții mai mari”, avertizează CNPF.

Modelul utilizat seamănă cu o schemă piramidală clasică, unde remunerațiile participanților provin din contribuțiile noilor recruți și nu din activități economice reale. Astfel de structuri sunt nesustenabile și conduc inevitabil la pierderi pentru majoritatea investitorilor.

Un aspect îngrijorător este implicarea tot mai frecventă a adolescenților, care sunt ademeniți cu promisiuni de câștiguri rapide și recompense. CNPF atrage atenția asupra necesității unei educații financiare mai solide în rândul tinerilor și a unei supravegheri atente din partea părinților.

Pentru protecția cetățenilor, instituția recomandă:

verificarea autorizațiilor firmelor de investiții,

evitarea transmiterii de date personale sau financiare prin aplicații de mesagerie,

prudență maximă față de promisiunile de câștiguri rapide și ușoare,

sesizarea imediată a CNPF și blocarea contactelor suspecte.Autoritatea subliniază că orice implicare în astfel de scheme poate duce la pierderi financiare serioase și îndeamnă cetățenii să nu se lase atrași de oferte care par „prea bune pentru a fi adevărate”.

#telegram #escrocherie #CNPF