Harta salariilor în Europa: Moldova e la coada clasamentului

În Republica Moldova se câștigă cel ma mic salariul din Europa, echivalentul a 4 euro/oră (12 354 de lei salaiul mediu pentru anul 2023), dacă ar fi inclusă în clasament. Visual Capitalist a realizat o hartă “termică” care reprezintă salariul mediu orar (în euro), în Europa. Cu cât nuanța este mai albastră, cu atât salariul orar este mai mare. Aceasta este realizată pe baza datelor Eurostat privind costul forței de muncă, ce includ salarii și sporuri/ indemnizații.

Luxemburg, capitala serviciilor financiare din Europa, are cel mai mare salariu mediu (47,2 euro/oră) de pe continent. Țara are, de asemenea, cel mai mare PIB pe cap de locuitor din lume. Danemarca și Norvegia din Scandinavia au, de asemenea, salarii bune (42 euro/oră), deși Suedia (26 euro/oră) se situează mai degrabă la mijlocul clasamentului.

“Tendințele generale indică faptul că Europa de Nord și de Vest au salarii medii mai mari decât Europa de Sud și de Est, ceea ce reflectă diferențele dintre economii, bogăție și costul vieții”, notează Visual Capitalist.

Bulgaria înregistrează cel mai mic salariu mediu din acest set de date, de 8 euro/oră. Cu 10,4 euro pe oră,România se situează în acest clasament pe penultimul loc, aproape de media din Letonia, care are un salariu mediu pe oră de 10,7 euro. Ceva mai bine plătiți sunt ungurii (11 euro/ oră) și polonezii (11,9 euro/oră). Acest indicator a crescut ușor și în România, de la 8 euro/ oră în 2021 și 9 euro în 2022, după cum arată datele Eurostat.

Eurostat: Decalaje semnificative între statele UE

Costurile medii orare maschează decalaje semnificative între statele membre ale Uniunii Europene, notează Eurostat, în cele mai recente date, publicate luna trecută. Costul orar cu mâna de lucru cuprinde costurile cu salariile şi costurile non-salariale, precum contribuţiile sociale plătite de angajatori. Cele mai scăzute costuri orare cu forţa de muncă au fost înregistrate anul trecut în Bulgaria (9,3 euro), România (11 euro) şi Ungaria (12,8 euro), iar cele mai ridicate în Luxemburg (53,9 euro), Danemarca (48,1 euro) şi Belgia (47,1 euro), potrivit datelor publicate de Eurostat.

Costurile medii orare cu forţa de muncă în întreaga economie erau estimate anul trecut la 31,8 euro în UE şi la 35,6 euro în zona euro, comparativ cu 30,2 euro în UE şi 34 euro în zona euro, în 2022.

Sectoarele din Moldova au avut cele mai mari salarii în trimestrul patru al anului 2023?

informații și comunicații– 31,4 mii lei;

activități financiare și de asigurări – 25,7 mii lei;

producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 19,6 mii lei;

alte servicii – 16,8 mii lei;

sectorul administrație publică, apărare și asigurări sociale – 15,6 mii lei.

Unde sunt cele mai mici salarii?

activități de cazare și alimentație publică – 8,2 mii lei;

agricultură, silvicultură și pescuit – 8,8 mii lei;

activități de servicii administrative și activități de servicii suport – 9,7 mii lei;

artă, recreere și agrement – 10 mii lei;

operațiuni cu bunuri imobile – 10,4 mii lei.

Pe parcursul anului, numărul mediu al salariaților a crescut cu 0,6%.

Cele mai semnificative creșteri s-au înregistrat în:

activități de cazare și alimentație publică – cu 26%;

comerț cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor – cu 5,5%;

informații și comunicații – cu 4,8%.

Cele mai semnificative descreșteri s-au înregistrat în activitățile:

industria extractivă – cu 8,7%;

tranzacții imobiliare – cu 7,3%.

Victor URSU

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Mondială acordă 106 milioane dolari Republicii Moldova, pentru Proiectul „Conectivitate rurală în Moldova” (MRCP). Banii sunt destinați îmbunătățirii conectivității rutiere, pentru a spori traficul rutier și de a consolida reziliența la schimbările climatice în comunitățile rurale.

MRCP va finanța reabilitarea și modernizarea a aproximativ 95 de kilometri de drumuri locale prioritare, aplicând standarde ridicate de proiectare rezilientă la schimbările climatice. Acest lucru va asigura o conectivitate fiabilă, indiferent de condițiile meteorologice, și va facilita accesul la piețe, școli, instituții medico-sanitare și alte centre sociale și economice. Proiectul va include, de asemenea, măsuri de siguranță rutieră în zonele de proximitate a școlilor și localităților, precum și dezvoltarea infrastructurii pentru transportul nemotorizat.

O altă componentă importantă a proiectului vizează îmbunătățirea funcționalității punctelor de trecere a frontierei dintre Republica Moldova și România. În cadrul acestui proiect, se va construi un nou punct de trecere a frontierei la Ungheni, echipat cu infrastructură modernă pentru procesare, cântărire și scanare. De asemenea, proiectul va include modernizarea punctelor de trecere a frontierei de la Giurgiulești și Leușeni.

Pe lângă lucrările de construcție, proiectul va organiza și campanii educaționale și informaționale privind siguranța rutieră, cu scopul de a sensibiliza și de a educa publicul cu privire la măsurile și practicile de siguranță rutieră.

Această inițiativă reprezintă un pas important în direcția îmbunătățirii infrastructurii rutiere, a facilitării accesului la servicii și oportunități în zonele rurale și a consolidării cooperării dintre Republica Moldova și România în domeniul transportului și al frontierelor.