Honda și Sony vor lansa primul automobil dezvoltat împreună în 2026

Oficialii companiei rezultată din colaborarea dintre giganții japonezi Honda și Sony au dezvăluit planurile de intrare pe piață cu primul automobil de serie.

Japonezii de la Honda și Sony ar putea prezenta primul automobil al companiei create prin colaborarea celor două firme – Sony Honda Mobility – într-un timp foarte scurt. Un concept ar putea fi dezvăluit chiar la ediția de anul viitor a Consumer Electronics Show (CES) din Las Vegas.

Până atunci însă, Yasuhide Mizuno, CEO al Sony Honda Mobility, a declarat că prima mașină a companiei va fi produsă în America de Nord, acest continent fiind și prima piață de desfacere. Ulterior, vehiculul electric va fi exportat în Japonia și, cândva, în Europa. Cert este că, în prezent, planurile de lansare în Europa nu au fost încă puse la punct.

Urmând exemplul Tesla și ținând cont de experiența Honda în domeniul comerțului online cu mașini pe piața japoneză, modelul va fi vândut într-un sistem care nu include crearea unei rețele de dealeri. În schimb va exista o rețea de unități service ale cărei detalii nu au fost încă puse la punct.

„Am ales America de Nord pentru că este o piață avansată (n.n. – în domeniul mașinilor electrice). Cred că este o piață în care există o mare putere de cumpărare. Desigur, electrificarea parcului auto variază de la un stat la altul, dar este important să lansăm inițial produsul nostru în zone precum California”, a explicat Yasuhide Mizuno.

Chiar dacă prima uzină care va produce viitorul model electric Sony Honda Mobility se va afla în America de Nord și tot acolo va fi comercializat inițial vehiculul, oficialul nipon nu a exclus extinderea producției în Japonia într-un viitor îndepărtat. Deocamdată însă, japonezii vor putea comanda mașina începând cu prima jumătate a anului 2025.

„Scopul nostru nu este să devenim un producător de mașini obișnuit, ci o nouă companie de mobilitate centrată pe tehnologia software”, a detaliat Mizuno menționând și că nu este țintită o producție de masă ci una axată pe produse cu o valoare adăugată mare.

Conform oficialului, în acest proiect Honda va fi responsabilă cu producția și achizițiile de componente, inclusiv baterii, în timp ce Sony va avea în grijă sistemele bazate pe cloud, cele electronice, echipamentele software și de infotainment ale mașinii, precum și senzorii care asigură o eventuală conducere automată.

Intenția Sony de a intra pe piața mașinilor electrice a devenit sesizabilă încă din 2019, iar prezentarea la ediția din 2020 a Consumer Electronics Show (CES) a primelor detalii despre acum cunoscutul concept Vision-S a adus o așteptată confirmare a zvonurilor. Ulterior, tot la CES, dar în 2022, japonezii au prezentat prototipul Vision-S 02 care a clarificat fără urmă de îndoială direcția urmărită de companie.

Pe 16 iunie, atât Sony cât și Honda au anunțat în același timp semnarea unui parteneriat și crearea companiei Sony Honda Mobility Inc cu sediul la Tokyo. În acest joint-venture cu un capital inițial de 10 miliarde de yeni (70,5 mil. euro) ambele firme fondatoare au participație egală de 50%.

#honda #sony #automobil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Preţul aurului a continuat să se situeze aproape de maximele record la câteva zile după ce tensiunile din Orientul Mijlociu au explodat, sporind interesul investitorilor pentru activele sigure, scrie CNBC.

Preţul aurului a înregistrat recent o nouă creştere record ajungând până la la 2.383 de dolari pe uncie (28 de grame), iar analişti sunt de părere că mai este loc de creştere, în cele mai optimiste scenarii ajungând la 3.000 de dolari.

„Raliul recent al aurului a fost impulsionat de tensiunea geopolitică şi coincide cu niveluri record ale indicilor de acţiuni”, subliniază gigantul american Citibank într-un raport.
Cererea pentru activul de refugiu a crescut pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, după ce Iranul a lansat peste 300 de drone şi rachete direct asupra Israelului – majoritatea fiind interceptate, datorită sistemului de apărare antiaeriană Iron Dome.
Observatorii pieţei monitorizează îndeaproape o potenţială ripostă din partea statului evreu, care a promis să „ceară un preţ” din partea Iranului.

O ripostă semnificativă ar putea duce la un conflict mai amplu, ceea ce ar declanşa, în consecinţă, noi investiţii în aur, precum şi o revenire a preţului petrolului şi o întărire a dolarului american, a declarat Bartosz Sawicki, analist de piaţă la firma de servicii financiare Conotoxia fintech.

Aurul, care îşi păstrează valoarea de investiţie ce oferă acoperire împotriva inflaţiei, tinde să aibă performanţe bune în perioadele de incertitudine economică, când investitorii se îndepărtează de activele mai riscante, cum ar fi acţiunile.

Preţul lingourilor a atins vinerea trecută un maxim istoric de 2.448,80 dolari pe uncie în cursul zilei.

Preţul aurlui a fost în plină ascensiune de la începutul anului, urcând cu peste 15% de la începutul anului până în prezent, pe fondul unui cocktail de factori, printre care se numără o explozie a băncilor centrale la nivel mondial, tensiunile geopolitice şi aşteptările privind reducerea ratelor de către Rezerva Federală a SUA.

Preţul aurului are, de obicei, o relaţie inversă cu ratele dobânzilor. Pe măsură ce ratele dobânzilor scad, aurul devine mai atractiv în comparaţie cu activele cu venit fix, cum ar fi obligaţiunile, care ar aduce randamente mai slabe.

Inflaţia peste aşteptări din martie a împins înapoi aşteptările pieţei privind o reducere a ratelor până în septembrie, iar acum se aşteaptă la două reduceri de rate în loc de trei.

Săptămâna trecută, Goldman Sachs a vorbit despre piaţa aurului ca fiind înr-un „bull market de nezdruncinat” şi şi-a revizuit în creştere ţinta de preţ pentru metalul galben de la 2.300 de dolari pe uncie la 2.700 de dolari până la sfârşitul anului.