Ieși scump, intri și mai scump! Rusia își „pedepsește” investitorii străini

Președintele băncii de stat VTB, Andrei Kostin, a declarat că nu se așteaptă la o revenire a companiilor occidentale pe piața rusă în viitorul apropiat, din cauza presiunilor politice exercitate de SUA și UE. Într-un interviu acordat publicației Izvestia, Kostin a spus că în ultimii trei ani a discutat cu numeroși oameni de afaceri americani și europeni, care i-au mărturisit că au fost forțați să părăsească Rusia sub presiune politică și că nu pot reveni decât dacă politicile statelor lor se schimbă fundamental.

„Nu văd în acest moment nicio companie care să ia în calcul revenirea în Rusia în actualul context geopolitic”, a afirmat Kostin, adăugând că liderii europeni nu intenționează să-și modifice poziția față de Moscova, în timp ce administrația Trump „încă se gândește în ce direcție să o apuce”.

Declarațiile lui Kostin vin în completarea recunoașterii făcute anterior de viceministrul de Finanțe al Rusiei, Ivan Cebeskov, care a confirmat că niciuna dintre companiile occidentale care au părăsit Rusia nu a solicitat oficial revenirea. În schimb, autoritățile ruse continuă să primească lunar zeci de cereri de retragere de pe piață din partea altor firme străine.

Acest trend negativ nu s-a oprit nici după ce, în toamna anului trecut, guvernul rus a introdus condiții drastice pentru retragere: vânzarea activelor la cel mult 40% din valoarea de piață și plata unui „contribuții voluntare” de 35% din valoarea tranzacției către bugetul de stat.

În acest context, autoritățile de la Moscova pregătesc condiții și mai stricte pentru revenirea capitalului străin. Opțiunile de răscumpărare vor fi interzise în cazul contractelor cu clauze considerate „nonsimilare pieței”, iar fiecare sector economic va avea propriile cerințe de acces. Ministerele Industriei, Agriculturii, Transporturilor și Energiei vor elabora regulamente separate pentru fiecare domeniu.

„Vrei să produci mașini în Rusia? Atunci trebuie să folosești piese și tehnologii rusești și să ai un partener rus”, a explicat Cebeskov. Totodată, se va analiza atent modul în care companiile au părăsit Rusia și ce au făcut cu banii obținuți din vânzarea afacerii.

Potrivit agenției AK&M, în 2022 au avut loc 109 tranzacții de retragere a investitorilor străini, în valoare totală de 16,31 miliarde de dolari. În 2023 au fost înregistrate 97 tranzacții (11,14 miliarde USD), iar în 2024 – doar 58 (3,38 miliarde USD). În primul trimestru din 2025, numărul a scăzut la 9 tranzacții, totalizând 420 milioane de dolari. Datele includ doar tranzacțiile publice de peste 1 milion de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#straine #Investiții #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.