Anca Dragu – de pe malul Bâcului direct la Palatul Victoria?

20 Iun. 2025, 11:41
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Iun. 2025, 11:41 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Anca Dragu, actual guvernator al Băncii Naționale a Moldovei și fost ministru al Finanțelor în Guvernul Cioloș, este vehiculată pe scena politică românească drept o posibilă propunere de premier tehnocrat din partea lui Nicușor Dan, potrivit informațiilor publicate de G4Media și citate de economedia.ro.

Inițial, edilul Capitalei ar fi intenționat să-l propună pentru funcția de premier pe Ilie Bolojan, lider PNL cu influență regională, însă discuțiile dintre cei doi s-ar fi blocat din cauza unei neînțelegeri privind majorarea TVA. Bolojan ar susține o creștere rapidă a TVA pentru a acoperi golurile bugetare, în timp ce Nicușor Dan ar prefera o abordare integrată, parte a unui pachet mai larg de reforme fiscale – deși, până acum, nu a propus o alternativă clară.

În acest context, numele Ancăi Dragu a reapărut ca o variantă tehnocrată. Surse politice susțin că Nicușor Dan ar fi luat în calcul această opțiune după recenta sa vizită la Chișinău, însă nu este clar dacă scenariul rămâne valabil în planurile sale actuale.

Anca Dragu este, din decembrie 2023, guvernator al Băncii Naționale a Moldovei, funcție în care a fost numită prin votul Parlamentului de la Chișinău. Economist de profesie, cu dublă cetățenie română și moldovenească, s-a remarcat printr-o carieră solidă în instituții financiare internaționale.

Ea a activat ca economist la BNR (1996–2001), apoi la biroul FMI din București (2001–2013), iar ulterior a fost analist economic în cadrul Comisiei Europene (2013–2015). În perioada 2015–2017, a fost ministru al Finanțelor în Guvernul Cioloș, unde a implementat măsuri de relaxare fiscală, transparentizare bugetară și digitalizare a administrației fiscale.

În plan politic, a fost senator al României și președintă a Senatului (2020–2021), fiind prima femeie din istoria României care a deținut această funcție.

Dacă va fi propusă oficial, Anca Dragu ar putea deveni o figură-cheie într-un posibil guvern de tranziție tehnocratică, într-un climat politic marcat de incertitudini fiscale și negocieri tensionate între partidele mari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.