Prima Casă devine coșmarul lunii iulie! Creditele, mai scumpe cu 20% peste noapte

Începând cu 1 iulie 2025, beneficiarii programului „Prima Casă” vor achita rate lunare mai mari, ca urmare a creșterii ratei dobânzii cu 2,12 puncte procentuale, potrivit unei analize publicate de economistul Stas Madan.

Majorarea vine în urma publicării de către Banca Națională a Moldovei (BNM) a noii rate de referință pentru luna mai, care stă la baza calculului dobânzii aplicate în semestrul al doilea. Concret, rata medie ponderată a dobânzilor la depozitele noi în lei, cu termen între 6 și 12 luni, a crescut în luna mai 2025 la 5,82%, comparativ cu 3,7% în noiembrie 2024 – indicatorul utilizat pentru prima jumătate a acestui an.

Astfel, dobânda finală la creditele „Prima Casă” se va majora de la 6,9% la 9,02%. În termeni concreți, pentru un credit de 1 milion de lei contractat pe o perioadă de 25 de ani, rata lunară va urca de la aproximativ 7.000 lei la 8.400 lei, începând cu luna iulie.

Această evoluție este determinată de politica monetară mai restrictivă promovată de BNM în contextul inflației ridicate din ultimele luni, care a condus la scumpirea banilor în economie. Totuși, analiștii sunt optimiști în privința unei scăderi a dobânzilor începând cu prima jumătate a anului 2026, pe fondul reducerii inflației.

Economistul atrage atenția că rata de referință pentru programul Prima Casă nu este stabilită arbitrar de Guvern sau de BNM, ci este rezultatul condițiilor de piață. Banca Națională doar colectează și publică aceste date, fără a interveni direct în stabilirea nivelului ratei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinzi #prima casa #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.