Exodul tinerilor rupe Moldova în două. Țara rămâne cu bătrânii și statisticile

20 Iun. 2025, 14:48
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
20 Iun. 2025, 14:48 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova continuă să se confrunte cu o criză demografică profundă. Potrivit datelor prezentate de economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, la 1 ianuarie 2025 țara avea circa 3,9 milioane de cetățeni, dintre care doar 2,2 milioane locuiesc permanent în interiorul granițelor, pe malul drept al Nistrului.

Conform analizei, numărul efectiv al populației rezidente a Moldovei a scăzut la nivelul anului 1950, ajungând la o prezență internă comparabilă cu cea de acum 75 de ani. Din cei 3,5 milioane de moldoveni din dreapta Nistrului, aproximativ 1,1 milioane sunt plecați peste hotare, iar dintre cei 2,4 milioane rămași în țară, 200.000 pleacă sezonier la muncă sau în scop personal. De partea cealaltă a Nistrului, doar 290.000 dintre cei 450.000 de locuitori mai trăiesc efectiv în regiune.

Criza demografică este agravată de 35 de ani de spor natural negativ și de migrația masivă. În ultimii cinci ani, Moldova a pierdut 262.000 de persoane, dintre care 207.000 au emigrat, iar 55.000 reprezintă deficitul demografic dintre decese și nașteri – cel mai grav din istoria țării. În total, sporul natural negativ din 1999 până în prezent a redus populația cu 112.000, iar migrația cu 1,1 milioane de persoane.

Ioniță atrage atenția asupra unui fenomen nou: migrația masivă a tinerilor cu vârste între 20 și 29 de ani, spre deosebire de anii ’90, când emigrau în special persoane de peste 30 de ani. Acest exod juvenil are consecințe dramatice: în 2025, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, numărul persoanelor în etate l-a depășit pe cel al copiilor sub 14 ani.

În ciuda declinului accentuat, există și un fenomen compensatoriu: creșterea numărului de străini stabiliți în Moldova. La 1 iunie 2025, în țară erau 47.400 de cetățeni străini, cu 1.000 mai mulți decât în aceeași perioadă a anului trecut. Cei mai mulți provin din România, Rusia, Ucraina, Marea Britanie și SUA. Potrivit expertului, 2% din populația actuală a Republicii Moldova este formată din cetățeni străini, care aduc un plus temporar într-un peisaj demografic în colaps.

„Astăzi pierdem într-un an mai mulți oameni decât câștigam în trei ani. Populația noastră dispare, iar tinerii sunt primii care pleacă. Singura veste oarecum bună e că, la zece moldoveni care pleacă, vine un străin. Dar e o soluție de avarie, nu o strategie națională”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.