Industria se luptă cu stagnarea. Doar energia salvează cifrele din aprilie

Producția industrială a Republicii Moldova a înregistrat o creștere modestă de 1,0% în luna aprilie 2025, comparativ cu aprilie 2024, confirmând tendința pozitivă observată în luna martie. Cu toate acestea, în primele patru luni ale anului, indicatorul rămâne în teritoriu negativ, marcând o scădere de 0,7% față de aceeași perioadă a anului trecut (serie brută), arată datele Biroului Național de Statistică.

Creșterea lunară din aprilie a fost puternic influențată de evoluția sectorului energetic, unde producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat au crescut spectaculos, cu +88,1% față de aprilie 2024, contribuind cu +5,7% la majorarea totală a producției industriale.

În contrast, industria prelucrătoare a înregistrat o scădere de 5,2%, iar industria extractivă a fost în regres cu 2,3%, aceste sectoare frânând avansul general cu -4,6% și respectiv -0,1%.

Pe seria ajustată sezonier și în funcție de zilele lucrătoare, producția industrială din aprilie a crescut cu 0,4% față de aprilie 2024, determinată tot de creșterea de 2,4 ori în sectorul energetic. Totodată, s-au înregistrat scăderi de -6,8% în industria prelucrătoare și -2,7% în industria extractivă.

Cumulat, în perioada ianuarie–aprilie 2025, producția industrială brută s-a redus cu 0,7%, afectată în principal de scăderea în industria prelucrătoare (-3,5%). Totuși, s-au remarcat creșteri în industria extractivă (+19,9%) și în sectorul energetic (+4,9%).

Pe seria ajustată sezonier, producția industrială a scăzut cu 1,9% în primele patru luni ale anului, din cauza regresului accentuat în industria prelucrătoare (-5,2%), deși industria extractivă a crescut cu 9,5%, iar sectorul energetic a urcat cu 24,8%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#descrestere #industrie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.