Importăm ca să mâncăm, exportăm ca să semănăm: paradoxul mazării moldovenești

31 Iul. 2025, 09:43
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
31 Iul. 2025, 09:43 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

În perioada iulie 2024 – iulie 2025, Republica Moldova a înregistrat un comerț exterior semnificativ cu mazăre, arată o analiză economică detaliată elaborată de Iurie Rija. Potrivit datelor, țara a importat 7.410 tone de mazăre, în valoare de peste 49 milioane de lei, în timp ce exporturile au însumat doar 966 de tone, dar la o valoare considerabilă de peste 18 milioane de lei.

Importurile au reprezentat 88% din volumul total al comerțului, iar mazărea pentru consum a dominat cu 99,8% din acest volum. Principalii furnizori externi ai Moldovei au fost Elveția, Marea Britanie și Emiratele Arabe Unite, care au livrat mazăre la prețuri medii între 5 și 8 lei per kilogram. La polul opus, Germania și Filipine au exportat volume mai mici, dar la prețuri semnificativ mai mari – de peste 12 lei/kg, indicând o posibilă specializare pe sortimente premium.

În contrast, exporturile moldovenești s-au remarcat printr-o valoare unitară mult mai ridicată: prețul mediu de export a fost de 19,41 lei/kg, aproape triplu față de prețul mediu de import. Cea mai valoroasă componentă a exportului o reprezintă mazărea pentru sămânță, cu un preț mediu de peste 31 lei/kg. Moldova a exportat 448 de tone de semințe de mazăre, în special către Cehia, Ungaria, Germania și România, consolidându-și poziția de net exportator în acest segment.

În ceea ce privește mazărea pentru consum, Moldova a exportat 518 tone, în special către România, Ucraina și Ungaria. De remarcat este faptul că Ungaria a achiziționat mazăre la prețuri de peste 36 lei/kg, ceea ce sugerează un interes pentru produse de calitate superioară sau specializate.

Pe plan intern, piața de import este concentrată în mâinile a cinci companii – printre care Quadra Commodities, Agrostoc și Altis Impex – care împreună acoperă peste 70% din volumul total importat. În schimb, exportul de semințe de mazăre este mult mai dispersat, fiind realizat de 16 companii, printre care CATYGROUP, ZAVOD KONSERV. DETSK. PITANIA SA și Natur Bravo.

Importurile de semințe sunt aproape inexistente – doar 15 tone, provenind exclusiv din Țările de Jos și importate de compania BLACK SEA SEEDS SRL, cu un preț mediu uriaș de aproape 62 lei/kg. Acest fapt denotă dependența de soiuri de elită din străinătate, dar și calitatea superioară a semințelor moldovenești exportate.

Analiza evidențiază și o puternică sezonalitate: cele mai mari volume de import au fost înregistrate în iulie și august 2024, iar exporturile de semințe s-au intensificat între ianuarie și martie 2025, în perioada de pregătire a campaniilor agricole.

În concluzie, Moldova este un importator net de mazăre pentru consum, dar un exportator competitiv de semințe de mazăre. Potrivit economistului Iurie Rija, pentru a reduce dependența externă și a spori competitivitatea, autoritățile ar trebui să încurajeze creșterea producției interne de mazăre pentru consum și să consolideze poziția Moldovei pe piața internațională de semințe, inclusiv prin investiții în cercetare agricolă și selecție.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Sept. 2026, 14:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 14:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” cere Căii Ferate din Moldova (CFM) identificarea unei soluții pentru taxele de staționare acumulate de vagoanele cu cereale blocate în portul ucrainean Reni, în condițiile în care exportatorii susțin că nu au nicio posibilitate de a controla durata imobilizării acestora.

Într-un demers transmis pe 11 septembrie directorului general al CFM, Serghei Cotelnic, asociația solicită o soluție „echitabilă, previzibilă și sustenabilă” pentru costurile suportate de companiile ale căror vagoane nu pot fi descărcate din cauza situației de securitate din regiune.

Potrivit Agrocereale, doar doi membri ai asociației aveau 83 de vagoane ale CFM încărcate cu cereale și imobilizate de aproximativ o lună în portul Reni. La 9 septembrie, taxele de staționare acumulate ajunseseră la circa 40.532 de dolari și continuau să crească zilnic.

Asociația susține că problema nu este provocată de comercianți. Potrivit informațiilor primite de la membrii săi, unii armatori refuză să opereze în portul Reni din cauza riscurilor militare din sudul Ucrainei și își redirecționează navele către porturi considerate mai sigure.

În lipsa navelor la dană, cerealele nu pot fi descărcate, iar vagoanele rămân blocate. Pentru loturile respective nu ar exista, în actualele condiții, o alternativă reală care să permită descărcarea mărfurilor și eliberarea materialului rulant.

Agrocereale susține că perioadele de staționare provocate de comerciant nu ar trebui tratate identic cu cele generate de factori externi asupra cărora exportatorul nu are control. Asociația invocă în acest context inclusiv existența unui posibil „impediment justificator” prevăzut de relațiile contractuale.

Transportul feroviar internațional de mărfuri dintre Republica Moldova și Ucraina este reglementat inclusiv prin Acordul privind Transportul Internațional de Mărfuri pe Calea Ferată (SMGS). Potrivit asociației, aplicarea unui asemenea argument presupune însă documentarea exactă a fiecărui caz: intrarea vagonului pe teritoriul Ucrainei, localizarea acestuia, momentul apariției impedimentului și cauza concretă a staționării.

„Agrocereale nu cere ca CFM să piardă bani”, precizează asociația, dar consideră că întreaga povară financiară a unui blocaj provocat de riscurile militare nu ar trebui transferată automat asupra exportatorilor.

Asociația cere astfel diferențierea perioadelor de staționare în funcție de cauza reală a imobilizării vagoanelor și deschiderea unor discuții tehnice între CFM și companiile afectate.

Cazul celor 83 de vagoane și al celor peste 40.000 de dolari acumulați drept taxe este prezentat drept un exemplu, Agrocereale precizând că situații similare sunt raportate și de alți membri. Datele consolidate urmează să fie transmise CFM după centralizare.

Asociația avertizează că problema riscă să depășească nivelul unor cazuri individuale, în condițiile în care exportatorii moldoveni de cereale depind de coridorul logistic prin portul Reni. În lipsa unei soluții, blocajul logistic provocat de situația de securitate din regiune riscă să se transforme într-o povară financiară tot mai mare pentru companiile din sector.