Cahul devine locul de întâlnire al creatorilor de conținut și al ideilor noi pe 2–3 august

31 Iul. 2025, 09:45
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
31 Iul. 2025, 09:45 // Actual //  Ursu Victor

După un prim eveniment desfășurat la Bălți în luna iulie, RAM (Rockit Academy Moldova) continuă inițiativa Inspire Moldova și ajunge la Cahul cu un program de două zile care aduce împreună creatori de conținut, tineri activi, specialiști în media, artiști și reprezentanți ai ecosistemului antreprenorial.

Pe 2 august, în parteneriat cu Primăria Municipiului Cahul, RAM organizează programul Inspire Moldova, o zi dedicată discuțiilor și atelierelor aplicate, cu accent pe impactul rețelelor sociale asupra publicului tânăr, provocările creatorilor de conținut și tehnici de storytelling pentru obținerea de finanțare. Programul cuprinde sesiuni moderate de echipa RAM, cu participarea unor invitați activi în domeniul media, influencer marketing, creație video, podcasting și a campaniilor sociale.

În a doua parte a zilei, participanții confirmați vor putea alege între două workshopuri: unul dedicat construirii unui discurs narativ convingător pentru atragerea de finanțări (granturi, sponsori, donații), iar celălalt axat pe procesul complet de creare a conținutului video, de la idee la montaj.

Accesul în prima zi este limitat și se face exclusiv pe bază de înregistrare confirmată de organizatori. Prioritate au persoanele care sunt deja sau vor sa fie mai activi în comunitate: https://ramx.typeform.com/Cahul.

Seara, în Piața Horelor din Cahul, publicul este invitat la un concert susținut de artistul SATOSHI, interpret originar din Cahul, cunoscut pentru energia sa scenică și legătura autentică cu orașul. Acest moment marchează deschiderea celei de-a doua părți a conferinței – Recreate Moldova.

Pe 3 august, evenimentul continuă într-un format deschis publicului larg. Pe parcursul zilei, vor avea loc sesiuni dedicate alfabetizării media, rolului umorului în spațiul digital, finanțării activităților de impact și susținerii inițiativelor antreprenoriale. Programul aduce împreună creatori independenți, jurnaliști, antreprenori și profesioniști implicați în transformarea societății prin educație, conținut și tehnologie.

Ziua se va încheia cu o conversație relaxată, dar necesară, despre ce funcționează – și ce nu – în peisajul umorului de pe YouTube-ul moldovenesc.

Evenimentul este organizat de RAM (AO Academia Rockit), o organizație de impact în domeniul inovației și tehnologiei, care a organizat până acum 10 ediții ale Conferinței Rockit, atât în Republica Moldova, cât și peste hotare. Programul este recunoscut pentru promovarea celor mai bune practici în inovație, storytelling digital și dezvoltarea competențelor personale.

RAMxBălți a fost primul eveniment din seria Inspire Moldova. RAMxCahul este cel de-al doilea atelier susținut de LTAID prin intermediul Ambasadei Lituaniei în Chișinău.

Pentru înregistrare:

– Participarea la Inspire Moldova (2 august) se face doar pe bază de înregistrare confirmată: https://ramx.typeform.com/Cahul..

– Participarea la Recreate Moldova (3 august) este deschisă publicului, cu înregistrare recomandată pentru acces la detalii și materiale: https://ram.unde.io

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.