Consolidare economică între malurile Prutului: DRRM va sprijini revista Moldova Invest

Revista economică Moldova Invest reprezintă un proiect media integrativ ce contribuie la consolidarea cooperării economice și administrative între cele două țări. Proiectul, mai exact trei dintre edițiile viitoare ale acestuia, va beneficia de finanțare din partea Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM).

„Acest demers se aliniază procesului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, având în vedere contextul politic și economic actual”, transmite Departamentul din cadrul Guvernului român.

Prin intermediul inițiativei, Moldova Invest își propune să ofere o perspectivă amplă asupra relațiilor economice bilaterale dintre România și Republica Moldova. Astfel, sunt abordate aspecte esențiale precum cooperarea economică, investițiile și sprijinul economic, atât la nivel bilateral, cât și în cadrul administrațiilor publice locale. Este vizată armonizarea procedurilor administrative și sprijinul acordat de Administrațiile Publice din România partenerilor din Republica Moldova, inclusiv programelor culturale comune.

„Echipa de implementare, formată din jurnaliști cu experiență din România, aduce în proiect expertiză în reflectarea activităților instituțiilor precum Ministerul Economiei, Agriculturii, Agenția Invest Moldova, Ministerul Turismului, al Dezvoltării, Transporturilor, Zonelor Economice de Liber Schimb, Parcurilor Industriale și Agențiilor de Dezvoltare Regională”, mai informează DRRM.

Proiectul contribuie în mod semnificativ la conștientizarea importanței menținerii colaborării între România și Republica Moldova. Scopul final este creșterea gradului de informare al cetățenilor ambelor țări despre procesul de integrare europeană al Republicii Moldova și sprijinul activ al României.

„În urma evenimentelor cheie care au marcat anul 2022, respectiv izbucnirea conflictului din Ucraina și accelerarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, proiectul Moldova Invest se configurează ca un instrument vital în conturarea naturii relației dintre România și Republica Moldova”, conform DRRM.

Obiective specifice ale proiectului Moldova Invest sunt:

consolidarea cooperării între primarii din România și Republica Moldova în proiecte finanțate din fonduri europene;
sprijinirea și prezentării activităților comunelor și rezultatelor Agențiilor de Dezvoltare Regională de pe ambele maluri ale Prutului;
prezentarea programelor și activităților administrațiilor centrale ale celor două state.

Totodată, se evidențiază contribuția activă a companiilor din Republica Moldova care activează în România.

În perspectivă, edițiile viitoare ale revistei Moldova Invest își propun să adauge prezentarea evenimentelor economice organizate de Agenția de Stat, Invest Moldova, ministerele cu adresabilitate economică și asociațiile de profil.

Proiectul se va materializa în trei ediții (primăvară, vară, toamnă) în cursul anului 2023. Astfel, vor fi distribuite 2000 de exemplare pe ediție în Republica Moldova, totalizând 6000 de exemplare pentru întreg anul. Grupurile țintă includ angajații primăriilor din localitățile vizate, profesori, educatori, medici, asistente, preoți, oameni de afaceri și reprezentanți ai organizațiilor non-guvernamentale, precum și angajați și funcționari guvernamentali, asociații de profil și facultăți specializate.

Edițiile de primăvară, vară și toamnă vor fi lansate în aprilie, iulie și octombrie. Distribuția revistelor în Republica Moldova se va realiza în baza unor contracte de abonament cu instituții guvernamentale, primării, instituții medicale, de învățământ, organizații non-guvernamentale, industria ospitalității, asociații profesionale și companii, sau prin contracte de donație, în funcție de caz.

#revista #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.