Impozitul pe venit: cine și cât va plăti la stat

S-a introdus reglementarea nouă aferent amânării achitării impozitului pe venit pentru întreprinderile clasificate ca întreprinderi micro, mici sau mijlocii, pe perioada neachitării plăților sub formă de dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote părţi, din profitul obţinut în perioadele fiscale 2023–2025 inclusiv.

Atragem atenția asupra faptului că, pentru aplicarea cotei 0% a impozitului pe venit, contribuabilul urmează să prezinte în termen declarația cu privire la impozitul pe venit pentru perioadele 2023-2025 și, concomitent, să indice opțiunea de aplicare a cotei 0% pentru impozitul pe venit.

În cazul în care la prezentarea primei declarații cu privire la impozitul pe venit pentru perioadele fiscale 2023-2025 contribuabilul va selecta opțiunea de a achita impozitul pe venit în modul general stabilit, ulterior acesta nu va putea solicita ca pentru perioada respectivă să achite impozitul pe venit la cota 0%, chiar dacă va prezenta dare de seamă fiscală corectată pentru perioadele fiscale 2023-2025.

Totuși, atragem atenția asupra faptului că nu toate entitățile, care se califică ca întreprinderi micro, mici sau mijlocii, conform criteriilor determinate în ultima zi a perioadei fiscale potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 179/2016, pot beneficia de aceste prevederi.

Astfel, impozitul pe venit se va declara și se va achita în modul general stabilit, inclusiv pentru profitul nerepartizat aferent anilor 2023-2025, dacă contribuabilul se regăsește în una din următoarele forme de organizare juridică:

întreprindere individuală;
gospodărie țărănească;
rezident al zonei economice libere;
rezident al Portului Internațional Liber „Giurgiulești”;
rezident al Aeroportului Internațional Liber „Mărculești”;
rezident al parcurilor pentru tehnologia informației;
agent economic care aplică regimul fiscal stabilit în cap;
agent economic care desfășoară activități financiare și de asigurări prevăzute în secțiunea K a CAEM
calcularea impozitului pe venit se va efectua de către SFS prin înmânarea avizului de plată pentru aceste persoane;
se va exclude obligația de prezentare a declarației fiscale forma AI17;
se va majora plafonul veniturilor din activitatea independentă de la 600 mii lei la 1,2 mil lei;
echipamentul de casă și de control utilizat trebuie să fie conectat la Sistemul informațional automatizat „Monitorizarea electronică a vânzărilor”;
se exclude obligația de ținere a evidenţei vînzărilor conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor.

Cotele aferente impozitului pe venit pentru perioada fiscală 2023

pentru persoane fizice, întreprinzători individuali şi persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei şi în domeniul sănătăţii – în mărime de 12% din venitul anual impozabil;

pentru persoanele care exercită activităţi necalificate cu caracter ocazional (zilieri) – în mărime de 12% din venitul impozabil, fără aplicarea scutirilor prevăzute la capit. 4 din titlul II;

pentru persoanele juridice – în mărime de 12% din venitul impozabil;

pentru gospodăriile ţărăneşti (de fermier) – în mărime de 7% din venitul impozabil;

pentru agenţii economici al căror venit a fost estimat în conformitate cu art.225 şi 225¹ – în mărime de 15% din depăşirea venitului estimat faţă de venitul brut înregistrat în contabilitate de agentul economic

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#impozit #modificari #venit #Fisc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Costurile în sectorul construcțiilor au continuat să crească în 2024, însă într-un ritm mai moderat comparativ cu anii anteriori, arată datele Băncii Naționale a Moldovei. Scumpirile au fost generate în special de materialele de construcție și de lucrările de construcție-montaj. După avansul accelerat din perioada 2020–2022, indicele prețurilor în construcții și-a temperat semnificativ ritmul de creștere în 2024, evoluție determinată de încetinirea scumpirilor în segmentul lucrărilor.

Activitatea de autorizare denotă o concentrare în municipiul Chișinău și regiunea centru. La sfârșitul anului trecut, aproximativ 37,4% dintre autorizațiile pentru imobile rezidențiale au fost emise în capitală, pondere aflată în scădere cu 4,5 puncte procentuale față de 2023. Regiunea centrală a câștigat însă teren, majorându-și ponderea cu 4,2%. În celelalte regiuni nu s-au înregistrat variații semnificative. În total, au fost eliberate 2.276 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în creștere ușoară, cu 1,1% față de anul precedent, dar numărul autorizațiilor pentru clădiri nerezidențiale a scăzut puternic, cu 16,4%, ajungând la 972. Spre finalul anului, în trimestrul IV, se observă o creștere vizibilă a volumului de autorizații, semnalând o intensificare a activității în construcții.

În pofida dinamismului pe partea de autorizare, numărul locuințelor finalizate a scăzut considerabil. Pe parcursul anului 2024 au fost date în exploatare 5,2 mii de unități locative, cu 24,7% mai puține decât anul precedent. Suprafața totală a locuințelor finalizate a însumat 450,7 mii metri pătrați, în scădere cu 18,3% față de 2023. Atât numărul, cât și suprafața locuințelor noi rămân însă peste nivelurile din 2022, anul cu cele mai reduse valori din ultimul deceniu. Chișinăul își menține dominația, 58,2% dintre locuințele finalizate fiind situate în capitală. În același timp, suprafața medie a locuințelor a scăzut pronunțat în regiunea Sud și UTA Găgăuzia, în timp ce în Chișinău a crescut ușor, ajungând la 75,5 m².

Pe piața rezidențială, prețurile de ofertă au continuat să crească pe tot parcursul anului 2024, cu dinamici mai accentuate în trimestrele I și IV. Indicele RPPI a crescut cu 25,6%, de 5,6 ori mai rapid decât în 2023, atingând nivelul de 178,8% — cel mai ridicat înregistrat vreodată. Scumpirile au fost susținute atât de piața primară, unde RPPI a avansat cu circa 19,4%, cât și de piața secundară, unde creșterea a fost de 28,2% față de finalul anului anterior.

Cererea puternică este alimentată în continuare de creditarea ipotecară. În 2024 au fost acordate credite noi în valoare totală de 8,1 miliarde lei, cu 143% mai mult decât în 2023, iar trimestrul IV a înregistrat cel mai mare volum de credite ipotecare din întreg anul. Ratele de bază reduse, încrederea consumatorilor și programele guvernamentale de sprijin pentru achiziția primei locuințe au stimulat considerabil accesarea de împrumuturi. Ca urmare, ponderea creditelor acordate persoanelor fizice în PIB a ajuns la un nivel record.

Potrivit BNM, evoluțiile din 2024 sugerează menținerea unei oferte stabile pe termen scurt, cu perspective de extindere pe termen mediu, în timp ce cererea ar putea fi influențată negativ în 2025 de incertitudinile geopolitice, costurile în creștere și accesul mai restrictiv la finanțare. Totuși, presiunea pe prețurile locuințelor noi rămâne ridicată, iar piața imobiliară continuă să fie unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei naționale.