Imunitatea nu plătește biletul: ce spune legea după incidentul din Napoli cu deputatul Costiuc

Un incident relatat de o moldoveancă stabilită la Napoli, în care ar fi fost implicat deputatul Vasile Costiuc, readuce în atenție limitele imunității parlamentare și obligațiile legale ale aleșilor. Conform Regulamentului Parlamentului Republicii Moldova și normelor juridice internaționale, deputații nu sunt scutiți de plata serviciilor de transport, iar imunitatea parlamentară nu produce efecte pe teritoriul altor state.

Pe adresa redacției Deschide.MD a fost transmisă o scrisoare în care o martoră susține că, în dimineața zilei de 15 februarie 2026, la Napoli, Costiuc ar fi fost oprit de forțele de ordine după ce ar fi refuzat să achite călătoria cu autobuzul. Potrivit femeii, acesta ar fi urcat în stația Piazza Vittoria, ignorând modalitățile de plată disponibile.

Martora afirmă că situația ar fi degenerat la controlul biletelor, când deputatul nu ar fi putut prezenta dovada de plată. „A încercat să se justifice prezentând pașaportul diplomatic și invocând imunitatea parlamentară”, susține autoarea scrisorii, care afirmă că polițiștii italieni nu ar fi acceptat argumentele și l-ar fi debarcat.

Contactat de UNIMEDIA, deputatul Vasile Costiuc a respins acuzațiile. „Nu este adevărat. Este un fals ordinar al guvernării… iar îl fac pe Costiuc vedetă. Da, am avut discuții cu cei care lucrează acolo… am fost cu chestii personale”, a declarat acesta.

Potrivit cadrului legal din Republica Moldova, deputații nu beneficiază de gratuitate generală la transportul public local și achită călătoria la fel ca ceilalți cetățeni. Conform regulilor Regiei Transport Electric Chișinău, facilitățile de călătorie sunt acordate doar unor categorii social-vulnerabile, elevilor din clasele I–IV sau anumitor angajați ai primăriei aflați în interes de serviciu.

Regula generală este că deputații plătesc biletul în transportul public din municipiul Chișinău. În cazul deplasărilor oficiale, cheltuielile pot fi ulterior decontate din bugetul Parlamentului, însă nu există o gratuitate automată bazată pe legitimația de deputat.

Din punct de vedere juridic, imunitatea parlamentară a deputaților moldoveni se aplică exclusiv pe teritoriul Republicii Moldova și doar în limitele prevăzute de Constituție și legislația națională, vizând protecția față de urmărirea penală sau contravențională fără încuviințarea Parlamentului. Aceasta nu exonerează deputații de obligațiile civile obișnuite, inclusiv plata serviciilor, și nu produce efecte automate în alte state.

Cazul relatat nu a fost confirmat oficial de autoritățile italiene, iar circumstanțele urmează a fi clarificate. Deputatul beneficiază de prezumția nevinovăției.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.