Imunitatea nu plătește biletul: ce spune legea după incidentul din Napoli cu deputatul Costiuc

Un incident relatat de o moldoveancă stabilită la Napoli, în care ar fi fost implicat deputatul Vasile Costiuc, readuce în atenție limitele imunității parlamentare și obligațiile legale ale aleșilor. Conform Regulamentului Parlamentului Republicii Moldova și normelor juridice internaționale, deputații nu sunt scutiți de plata serviciilor de transport, iar imunitatea parlamentară nu produce efecte pe teritoriul altor state.

Pe adresa redacției Deschide.MD a fost transmisă o scrisoare în care o martoră susține că, în dimineața zilei de 15 februarie 2026, la Napoli, Costiuc ar fi fost oprit de forțele de ordine după ce ar fi refuzat să achite călătoria cu autobuzul. Potrivit femeii, acesta ar fi urcat în stația Piazza Vittoria, ignorând modalitățile de plată disponibile.

Martora afirmă că situația ar fi degenerat la controlul biletelor, când deputatul nu ar fi putut prezenta dovada de plată. „A încercat să se justifice prezentând pașaportul diplomatic și invocând imunitatea parlamentară”, susține autoarea scrisorii, care afirmă că polițiștii italieni nu ar fi acceptat argumentele și l-ar fi debarcat.

Contactat de UNIMEDIA, deputatul Vasile Costiuc a respins acuzațiile. „Nu este adevărat. Este un fals ordinar al guvernării… iar îl fac pe Costiuc vedetă. Da, am avut discuții cu cei care lucrează acolo… am fost cu chestii personale”, a declarat acesta.

Potrivit cadrului legal din Republica Moldova, deputații nu beneficiază de gratuitate generală la transportul public local și achită călătoria la fel ca ceilalți cetățeni. Conform regulilor Regiei Transport Electric Chișinău, facilitățile de călătorie sunt acordate doar unor categorii social-vulnerabile, elevilor din clasele I–IV sau anumitor angajați ai primăriei aflați în interes de serviciu.

Regula generală este că deputații plătesc biletul în transportul public din municipiul Chișinău. În cazul deplasărilor oficiale, cheltuielile pot fi ulterior decontate din bugetul Parlamentului, însă nu există o gratuitate automată bazată pe legitimația de deputat.

Din punct de vedere juridic, imunitatea parlamentară a deputaților moldoveni se aplică exclusiv pe teritoriul Republicii Moldova și doar în limitele prevăzute de Constituție și legislația națională, vizând protecția față de urmărirea penală sau contravențională fără încuviințarea Parlamentului. Aceasta nu exonerează deputații de obligațiile civile obișnuite, inclusiv plata serviciilor, și nu produce efecte automate în alte state.

Cazul relatat nu a fost confirmat oficial de autoritățile italiene, iar circumstanțele urmează a fi clarificate. Deputatul beneficiază de prezumția nevinovăției.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atacatorii au accesat datele a circa 450 000 de persoane în timpul atacului cibernetic din octombrie, potrivit ultimelor evaluări prezentate de Maia Sandu după ședința Consiliului Național de Securitate. Președinta a avertizat că informațiile sustrase, printre care date despre rude și din permisele de conducere, pot fi folosite de escroci pentru a se da drept angajați ai Poliției sau ai unei bănci.

Șefa statului a explicat că escrocii pot combina IDNP-ul unei persoane cu informații despre rudele acesteia, date din permisul de conducere sau, în unele cazuri, codul IBAN. Într-un apel sau într-un mesaj, ei se pot folosi de aceste detalii pentru a câștiga încrederea persoanei și a-i cere parole, coduri PIN ori datele cardului.

„Chiar dacă au fost exfiltrate datele IBAN, această informație nu este suficientă pentru a accesa conturile bancare. Oricum, băncile vor fi informate despre oamenii ale căror date au fost accesate pentru a face verificări suplimentare în cazul în care vor fi inițiate tranzacții în numele acestor oameni”, a declarat Maia Sandu, precizând că un cod IBAN, luat separat, nu permite accesarea unui cont.

Atacul s-a produs în infrastructura administrată de Agenția de Guvernare Electronică. Sistemele verificau aplicația care solicita informațiile, însă nu verificau cine o folosea și dacă persoana respectivă avea dreptul să consulte datele. Astfel, printr-o singură aplicație, atacatorii au putut accesa registrele a cel puțin zece instituții. Aceștia aveau deja un set de IDNP-uri, pe care le-au folosit pentru a căuta alte informații. Sistemele nu aveau nici controale privind volumul de date accesate, nici alerte care să semnaleze un număr neobișnuit de solicitări.

Cererile automate au început în seara de 19 octombrie și au venit de la peste 638 de adrese IP. Pe 20 octombrie, în ziua cu cea mai intensă activitate, sistemele au înregistrat aproximativ un milion de solicitări de acces. În aceeași zi au fost extrase peste 260.000 de înregistrări cu informații despre rude.

Agenția de Guvernare Electronică a oprit extragerea acestui tip de date pe 21 octombrie. Blocarea accesului atacatorilor a început pe 23 octombrie și a fost finalizată pe 24 octombrie.