În 2021, Exporturile Gazprom au crescut. Compania ar putea raporta câștiguri record datorită prețurilor ridicate din UE

Exporturile de gaze naturale ale Gazprom către clienţii din afara fostei Uniuni Sovietice au crescut anul trecut cu 5,8 miliarde metri cubi (bcm), la 185,1 bcm, în timp ce livrările spre Europa şi-au ratat probabil obiectivul, relatează Bloomberg şi Reuters.

Exporturile de 185,1 bcm sunt sub nivelul din 2020 şi mai scăzute decât în 2018 şi în 2019, când s-au situat la aproximativ 200 miliarde metri cubi, potrivit Agerpres.

Exporturile de gaze ruseşti spre Europa sunt atent analizate, după ce preţurile au atins luna trecută un nivel record, unii politicieni şi experţi acuzând Gazprom că livrează o cantitate mai mică de gaze pentru a pune presiune pe autorităţi să certifice gazoductul Nord Stream 2.

Gazprom a dat asigurări că îşi îndeplineşte toate obligaţiile contractuale privind livrările spre Europa şi a informat că a majorat exporturile către Germania cu 10,5%, spre Turcia cu 63% şi în Italia cu 20,3%.

Totuşi, compania rusă intenţiona să livreze 183 bcm de gaze spre Europa şi Turcia şi probabil şi-a ratat obiectivul, deoarece cifra de 185,1 bcm include China, unde a început exporturile prin conductă în 2019.

Gazprom nu furnizează cifre anuale privind exporturile către China, dar în primele nouă luni a raportat că a livrat statului asiatic 7,1 bcm.

Gazprom a informat că producţia sa de gaze a crescut cu 62,2 bcm, la 514,8 bcm, cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani.

Livrările interne de gaze au urcat cu 31,9 bcm, la 257,8 bcm.

Compania rusă se aşteaptă să raporteze câştiguri record pentru 2021 în urma preţurilor ridicate la gaze din Europa.

#livrari #Gazprom #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.