Abraj Kudai, cel mai mare hotel din lume. Construcția lui costă 3,5 miliarde de dolari

Filosoful Mihai Șora a scris luni, 3 ianuarie, într-o postare pe Facebook, despre Abraj Kudai, cel mai mare hotel din lume care urmează să fie construit în Arabia Saudită, în special pentru cei care merg în pelerinaj la Mecca. Potrivit informațiilor, costurile pentru construcția acestui hotel se ridică la 3,5 miliarde de dolari.

Mihai Șora vorbește despre opulență și spune că „te poate scoate din specia umană”.

Cu o amprentă la sol de peste 64000 m², Abraj Kudai va fi nu doar cel mai mare hotel din lume (10000 de camere distribuite în cele 12 turnuri și turnulețe care vor avea între 30 și 48 de etaje), dar și epicentrul vieții sociale a pelerinilor veniți la Mecca.

Parcimonios în date și imagini, constructorul nu precizează dacă stilul arhitectural îi aparține sau i-a fost impus de proprietarul saudit. Bogăția poate fi – și chiar este, cel mai adesea – strivitoare, scrie ziare.com.

Yourcenar, care a trăit toată viața într-o căsuță pe insula Mount Desert din statul Maine și îi vedea pe miliardarii americani poposind vara în palatele de vacanță din împrejurimi, are pagini memorabile despre felul în care opulența te poate scoate din specia umană: nu înseamnă numai dereglarea proporțiilor, desprinderea de ritmul naturii și de echilibrul ei, ci și închiderea în imunde servituți. Opulența ca lanț nesfârșit de tribulații lumești: un buncăr unde nu rămâne loc pentru cele sfinte”, a scris filosoful Mihai Șora pe Facebook.

Filosoful se întreabă cum se vor împăca cei care sunt gata să doarmă sub cerul liber pentru credință cu „opulența” viitorului hotel.

Am citit, de-a lungul anilor, multe mărturii ale pelerinilor la Mecca sau Medina, cu nimic mai prejos, în autenticitate și fervoare, decât cele ale creștinilor ori ale budiștilor. Oameni credincioși, gata să doarmă sub cerul liber sau înghesuiți în promiscuitatea unui cort, lipiți unii de alții, îndurând furtunile de nisip, arșița zilei, setea, transpirația vecinului, doar ca să ajungă, timp de câteva clipe, la sanctuarul Kaaba.

Pentru mulți dintre aceștia, este momentul fondator al vieții, mai important decât orice alt eveniment privat legat de familie, naștere și moarte, studii și carieră, boală sau vindecare. Totul devine secundar în raport cu pelerinajul în locul sfânt al islamului. Cum se vor împăca hagialâcul cu opulența viitorului hotel, dinamica rituală, rotirea de șapte ori cu deambularea prin imensele holuri, restaurante și magazine, abluțiunile sacre cu bălăceala în piscină? Probabil că foarte bine, fără mari tulburări de conștiință.

Arabia Saudită va avea un viitor strălucit și după ce se vor epuiza rezervele de petrol, de n-ar fi decât combinând nevoia de sacru a omului, credința lui profundă, cu expresia mundană și turistică pe care o îmbracă ritualul”, a transmis Mihai Șora.

#cel mai mare #hotel #miliarde

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina