Abraj Kudai, cel mai mare hotel din lume. Construcția lui costă 3,5 miliarde de dolari

Filosoful Mihai Șora a scris luni, 3 ianuarie, într-o postare pe Facebook, despre Abraj Kudai, cel mai mare hotel din lume care urmează să fie construit în Arabia Saudită, în special pentru cei care merg în pelerinaj la Mecca. Potrivit informațiilor, costurile pentru construcția acestui hotel se ridică la 3,5 miliarde de dolari.

Mihai Șora vorbește despre opulență și spune că „te poate scoate din specia umană”.

Cu o amprentă la sol de peste 64000 m², Abraj Kudai va fi nu doar cel mai mare hotel din lume (10000 de camere distribuite în cele 12 turnuri și turnulețe care vor avea între 30 și 48 de etaje), dar și epicentrul vieții sociale a pelerinilor veniți la Mecca.

Parcimonios în date și imagini, constructorul nu precizează dacă stilul arhitectural îi aparține sau i-a fost impus de proprietarul saudit. Bogăția poate fi – și chiar este, cel mai adesea – strivitoare, scrie ziare.com.

Yourcenar, care a trăit toată viața într-o căsuță pe insula Mount Desert din statul Maine și îi vedea pe miliardarii americani poposind vara în palatele de vacanță din împrejurimi, are pagini memorabile despre felul în care opulența te poate scoate din specia umană: nu înseamnă numai dereglarea proporțiilor, desprinderea de ritmul naturii și de echilibrul ei, ci și închiderea în imunde servituți. Opulența ca lanț nesfârșit de tribulații lumești: un buncăr unde nu rămâne loc pentru cele sfinte”, a scris filosoful Mihai Șora pe Facebook.

Filosoful se întreabă cum se vor împăca cei care sunt gata să doarmă sub cerul liber pentru credință cu „opulența” viitorului hotel.

Am citit, de-a lungul anilor, multe mărturii ale pelerinilor la Mecca sau Medina, cu nimic mai prejos, în autenticitate și fervoare, decât cele ale creștinilor ori ale budiștilor. Oameni credincioși, gata să doarmă sub cerul liber sau înghesuiți în promiscuitatea unui cort, lipiți unii de alții, îndurând furtunile de nisip, arșița zilei, setea, transpirația vecinului, doar ca să ajungă, timp de câteva clipe, la sanctuarul Kaaba.

Pentru mulți dintre aceștia, este momentul fondator al vieții, mai important decât orice alt eveniment privat legat de familie, naștere și moarte, studii și carieră, boală sau vindecare. Totul devine secundar în raport cu pelerinajul în locul sfânt al islamului. Cum se vor împăca hagialâcul cu opulența viitorului hotel, dinamica rituală, rotirea de șapte ori cu deambularea prin imensele holuri, restaurante și magazine, abluțiunile sacre cu bălăceala în piscină? Probabil că foarte bine, fără mari tulburări de conștiință.

Arabia Saudită va avea un viitor strălucit și după ce se vor epuiza rezervele de petrol, de n-ar fi decât combinând nevoia de sacru a omului, credința lui profundă, cu expresia mundană și turistică pe care o îmbracă ritualul”, a transmis Mihai Șora.

#cel mai mare #hotel #miliarde

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.