Abraj Kudai, cel mai mare hotel din lume. Construcția lui costă 3,5 miliarde de dolari

Filosoful Mihai Șora a scris luni, 3 ianuarie, într-o postare pe Facebook, despre Abraj Kudai, cel mai mare hotel din lume care urmează să fie construit în Arabia Saudită, în special pentru cei care merg în pelerinaj la Mecca. Potrivit informațiilor, costurile pentru construcția acestui hotel se ridică la 3,5 miliarde de dolari.

Mihai Șora vorbește despre opulență și spune că „te poate scoate din specia umană”.

Cu o amprentă la sol de peste 64000 m², Abraj Kudai va fi nu doar cel mai mare hotel din lume (10000 de camere distribuite în cele 12 turnuri și turnulețe care vor avea între 30 și 48 de etaje), dar și epicentrul vieții sociale a pelerinilor veniți la Mecca.

Parcimonios în date și imagini, constructorul nu precizează dacă stilul arhitectural îi aparține sau i-a fost impus de proprietarul saudit. Bogăția poate fi – și chiar este, cel mai adesea – strivitoare, scrie ziare.com.

Yourcenar, care a trăit toată viața într-o căsuță pe insula Mount Desert din statul Maine și îi vedea pe miliardarii americani poposind vara în palatele de vacanță din împrejurimi, are pagini memorabile despre felul în care opulența te poate scoate din specia umană: nu înseamnă numai dereglarea proporțiilor, desprinderea de ritmul naturii și de echilibrul ei, ci și închiderea în imunde servituți. Opulența ca lanț nesfârșit de tribulații lumești: un buncăr unde nu rămâne loc pentru cele sfinte”, a scris filosoful Mihai Șora pe Facebook.

Filosoful se întreabă cum se vor împăca cei care sunt gata să doarmă sub cerul liber pentru credință cu „opulența” viitorului hotel.

Am citit, de-a lungul anilor, multe mărturii ale pelerinilor la Mecca sau Medina, cu nimic mai prejos, în autenticitate și fervoare, decât cele ale creștinilor ori ale budiștilor. Oameni credincioși, gata să doarmă sub cerul liber sau înghesuiți în promiscuitatea unui cort, lipiți unii de alții, îndurând furtunile de nisip, arșița zilei, setea, transpirația vecinului, doar ca să ajungă, timp de câteva clipe, la sanctuarul Kaaba.

Pentru mulți dintre aceștia, este momentul fondator al vieții, mai important decât orice alt eveniment privat legat de familie, naștere și moarte, studii și carieră, boală sau vindecare. Totul devine secundar în raport cu pelerinajul în locul sfânt al islamului. Cum se vor împăca hagialâcul cu opulența viitorului hotel, dinamica rituală, rotirea de șapte ori cu deambularea prin imensele holuri, restaurante și magazine, abluțiunile sacre cu bălăceala în piscină? Probabil că foarte bine, fără mari tulburări de conștiință.

Arabia Saudită va avea un viitor strălucit și după ce se vor epuiza rezervele de petrol, de n-ar fi decât combinând nevoia de sacru a omului, credința lui profundă, cu expresia mundană și turistică pe care o îmbracă ritualul”, a transmis Mihai Șora.

#cel mai mare #hotel #miliarde

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Curtea de Conturi a descoperit un șir de nereguli la Ministerul Energiei, de la rețele de gaze fără acte clare și milioane de lei nerecunoscute în evidențe, până la probleme serioase în administrarea patrimoniului public. Auditorii au emis „opinie cu rezerve” asupra rapoartelor financiare ale instituției pentru anul 2025.

Cea mai gravă problemă identificată de audit vizează patrimoniul gestionat prin Î.S. „Moldelectrica”, unde Ministerul Energiei exercită funcția de fondator. Potrivit Curții de Conturi, bilanțul ministerului a fost subevaluat cu cel puțin 678,8 milioane de lei, deoarece anumite proprietăți ale statului nu au fost reflectate corect în evidența contabilă.

În plus, alte bunuri publice în valoare de 321,63 milioane de lei au fost incluse neconform în capitalul social al întreprinderii. Auditorii avertizează că problema ar putea fi și mai mare, deoarece 1 670 de unități de mijloace fixe figurează în acte cu valoarea „zero”, fără să fie reevaluate corespunzător.

La sfârșitul anului trecut, patrimoniul administrat și raportat de Ministerul Energiei era estimat la 793,3 milioane de lei. În aceeași perioadă, instituția a înregistrat venituri de 1,159 miliarde de lei și cheltuieli de 970,6 milioane de lei.

Auditul a scos la iveală și probleme în gestionarea contribuțiilor pentru eficiență energetică. Potrivit auditorilor, creanțe aferente a 44 de entități, în sumă de 63,07 milioane de lei, și datorii către alte 9 entități, de 3,91 milioane de lei, nu au fost recunoscute și raportate corespunzător.

„Operațiunile sunt realizate în lipsa unei delimitări normative clare a responsabilităților dintre entități”, notează Curtea de Conturi despre relația dintre Ministerul Energiei și IP CNED în administrarea fondurilor pentru eficiență energetică.

Probleme majore persistă și în sectorul gazelor naturale. Curtea de Conturi critică tergiversarea procesului de inventariere a rețelelor de transport și distribuție a gazelor, inclusiv a celor construite din bani publici și fără acte de proprietate clare.

„Fragmentarea dreptului de proprietate asupra infrastructurii de gaze naturale afectează evidența contabilă a patrimoniului, întreținerea infrastructurii și realizarea investițiilor necesare”, avertizează auditorii.

Raportul mai arată că recomandările formulate de Curtea de Conturi anul trecut au fost implementate doar pe jumătate. O singură recomandare a fost executată integral, iar alte patru – doar parțial.