În acest an s-au creat 700.000 de locuri de muncă în domeniul energiei regenerabile la nivel mondial

22 Sept. 2022, 16:24
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
22 Sept. 2022, 16:24 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Dezvoltarea diferitelor tipuri de energie regenerabilă a permis crearea a 700.000 de locuri de muncă la nivel mondial în ultimul an, în pofida efectelor persistente ale pandemiei de COVID-19 şi a agravării crizei energetice, arată un raport publicat joi de Agenţia Internaţională pentru Energie Regenerabilă (IRENA), transmite AFP.

În total, numărul de locuri de muncă existente la nivel mondial în domeniul energiilor regenerabile (fotovoltaică, eoliană, hidroelectrică, biocarburanţi, biogaz şi geotermală) a ajuns la 12,7 milioane în 2021, de la 7,28 milioane în 2012 şi 12 milioane în 2020, iar două treimi din toate aceste locuri de muncă sunt în Asia.

„În pofida a numeroase provocări, locurile de muncă în domeniul energiilor regenerabile rămân reziliente şi s-au dovedit a fi un motor de creare de locuri de muncă. Sfatul meu către guvernele din întreaga lume să urmeze politici industriale care încurajează expansiunea de locuri de muncă în domeniul energiilor regenerabile”, a declarat directorul general de la IRENA, Francesco La Camera.

Potrivit studiului IRENA, China este responsabilă, de una singură, pentru 42% din numărul total de locuri de muncă din sectorul energiilor regenerabile, urmată de Uniunea Europeană şi Brazilia, cu câte 10% fiecare, şi SUA şi India, cu 7% fiecare, scrie Agerpres.

Raportul scoate în evidenţă şi o serie de evoluţii regionale şi naţionale interesante. Principalul sector în expansiune este cel al energiei fotovoltaice, care asigură locuri de muncă pentru 4,3 milioane de persoane la nivel mondial. Pe acest segment, aproape toţi (96%) din producătorii de panouri solare îşi au sediul în China.

Sectorul bio-carburanţilor angajează 2,4 milioane de persoane în întreaga lume, dintre care majoritate în complexe agro-industriale, iar cel al hidroelectricităţii alte 2,35 milioane de persoane.

Energia eoliană are 1,37 milioane de angajaţi la nivel mondial, atât pentru fabricarea turbinelor cât şi pentru exploatarea parcurilor eoliene. Capacităţile mondiale de producţie în acest segment au crescut anul trecut cu 93 de Gigavaţi, arată raportul realizat de IRENA în colaborare cu Organizaţia Mondială a Muncii.

Exploatarea biomasei solide asigură locuri de muncă pentru 716.000 de persoane, biogazul pentru 307.000 de persoane iar energia geotermală pentru 196.000 de persoane.

IRENA mizează pe creşterea în continuare a salariaţilor din sectorul energiilor regenerabile, până la un total de 38,2 milioane în 2030, pe măsură ce vor creşte investiţiile în eficienţa energetice, vehiculele electrice sau hidrogen.

18 Sept. 2026, 11:47
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Sept. 2026, 11:47 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Vaticanul ocupă doar aproximativ 44 de hectare, ceea ce îl face cel mai mic stat independent din lume. Populația sa este de aproximativ 800 de persoane, iar alte câteva mii de oameni intră zilnic pe teritoriul său pentru a munci. Cu toate acestea, micul stat se pregătește pentru un proiect energetic la o scară cu totul diferită.

Vaticanul intenționează să investească aproximativ 100 de milioane de euro, într-o centrală agrivoltaică menită să îi asigure necesarul de electricitate și să îl apropie de obiectivul de neutralitate a emisiilor de carbon.

Instalația nu va fi construită chiar în interiorul Vaticanului. În schimb, producția de energie solară este planificată pe o suprafață mult mai mare de teren deținută de Vatican, în afara Romei, iar proiectul ar urma să fie finalizat în 18 până la 24 de luni.

Vaticanul este mai mic decât terenul pe care va fi construită centrala solară

Teritoriul Vaticanului este pur și simplu prea mic pentru instalația planificată. Potrivit Fortune, citat de antena3.ro proiectul solar și agricol este dezvoltat pe domeniul Santa Maria di Galeria, o proprietate deținută de Vatican, cu o suprafață de aproximativ 1.050–1.100 de acri, situată în afara Romei.

Diferența dintre cele două suprafețe este izbitoare. Vaticanul se întinde pe aproximativ 109 acri, în timp ce domeniul pe care este planificată noua instalație are o suprafață de aproape zece ori mai mare.

Proiectul ar urma să asigure o capacitate de producție cuprinsă între 80 și 90 de megawați.

Centrala nu este concepută pentru o operațiune industrială majoră sau pentru un uriaș campus de calculatoare. Ea este destinată să acopere necesarul energetic al Vaticanului, inclusiv electricitatea folosită de clădirile sale și de un emițător radio.

Suprafața terenului oferă și o comparație neobișnuită cu industria centrelor de date, care se extinde rapid. Un teren de dimensiuni similare este folosit pentru proiectul Stargate al OpenAI din Abilene, Texas, unde infrastructura planificată ar urma să susțină o capacitate de calcul pentru inteligență artificială de aproximativ 1,2 gigawați.

Instalația propusă de Vatican ar produce o fracțiune din această cantitate. Scopul său este însă cu totul diferit.

De la 2.394 de panouri instalate pe acoperiș, la un proiect solar de 80 MW

Aceasta nu ar fi prima incursiune a Vaticanului în domeniul energiei solare. În 2008, pe acoperișul Sălii de Audiențe Paul al VI-lea au fost instalate 2.394 de panouri solare. Sistemul produce aproximativ 300 de megawați-oră de electricitate în fiecare an.

Noua instalație ar reprezenta o extindere considerabilă a capacității existente. Cei 80–90 de megawați planificați ar fi de câteva sute de ori mai mult decât capacitatea sistemului instalat pe sala de audiențe.

Proiectul este conceput, de asemenea, pentru a combina producția de energie cu activități agricole, în loc să acopere pur și simplu domeniul cu infrastructură solară convențională.

Această abordare este reflectată de termenul „agrivoltaic”, care desemnează sistemele în care producția de energie solară și activitățile agricole folosesc în comun același teren.

Pentru Vatican, proiectul face parte dintr-un program climatic de mai lungă durată, și nu reprezintă o investiție izolată.

Planul a început în timpul pontificatului Papei Francisc

Originile proiectului datează din perioada Papei Francisc. În iunie 2024, acesta a prezentat oficial planurile Vaticanului într-o scrisoare cunoscută sub numele de „Fratello Sole”.

Papa Leon al XIV-lea a continuat proiectul după ce a devenit papă. El a vizitat amplasamentul de la Santa Maria di Galeria în iunie 2025 și a descris dezvoltarea drept o oportunitate importantă. Italia și-a dat acordul pentru proiect în luna următoare.

Ulterior, au fost stabilite și mai clar aranjamentele instituționale. În iunie 2026, Vaticanul și-a oficializat relația cu compania italiană de utilități ACEA, ambele părți fiind implicate în dezvoltarea instalației de energie regenerabilă.

Cel mai recent pas îl reprezintă angajamentul financiar. Aproximativ 100 de milioane de euro au fost alocate acum proiectului, oferind o imagine mai clară asupra dimensiunii investiției.

Potrivit Reuters, construcția este estimată să dureze între 18 și 24 de luni.

O țară mică, pusă în comparație cu proiecte energetice mult mai mari

Dimensiunea fizică a Vaticanului face ca orice comparație cu infrastructura modernă să fie deosebit de interesantă. Țara are aproximativ o optime din suprafața Central Park din New York.

Populația este de numai aproximativ 800 de locuitori, în timp ce aproape 3.000 de angajați laici fac naveta zilnic către Vatican.

Acest lucru înseamnă că necesarul de electricitate al Vaticanului este foarte mic în comparație cu cel al uriașelor centre de date care sunt planificate în prezent în Statele Unite.

Unele instalații de inteligență artificială ar urma să aibă nevoie de electricitate la o scară comparabilă cu cea consumată de zeci de mii de gospodării sau chiar de un întreg oraș de mici dimensiuni.

Proiectul centrului de date Hyperion din Louisiana, de exemplu, ar urma să consume până la 5 gigawați de energie până în 2030. În comparație cu această cifră, cei 80–90 de megawați planificați de Vatican reprezintă o cantitate modestă.

Comparația este utilă și dintr-un alt motiv. Ambele proiecte presupun suprafețe mari de teren și infrastructură energetică, însă sunt construite pentru scopuri complet diferite.

Unul susține operațiuni de calcul intensiv. Celălalt este destinat alimentării cu energie a unui mic stat suveran.

Presiunea tot mai mare asupra furnizării de electricitate

Proiectul Vaticanului apare într-un moment în care cererea de electricitate generată de centrele de date crește puternic.

Centrele de date au reprezentat aproximativ jumătate din creșterea cererii de electricitate din SUA în 2025, potrivit datelor citate de Fortune.

La nivel global, consumul de electricitate al centrelor de date este estimat să se dubleze până în 2030, ajungând la aproximativ 945 de terawați-oră.

Creșterea începe să influențeze și industria energetică în ansamblu. Companiile de utilități planifică investiții majore pentru a face față cererii suplimentare, în special în regiunile în care se dezvoltă grupuri de centre de date pentru inteligență artificială.

Prin urmare, comparația cu Vaticanul ține mai puțin de cantitatea absolută de electricitate implicată și mai mult de diferența uriașă dintre scările moderne ale consumului de energie.

Centrala planificată de Vatican este mare în raport cu ceea ce produce în prezent micul stat, dar este modestă în comparație cu instalațiile construite pentru a alimenta industria de calculatoare.

Obiectiv de neutralitate a emisiilor până în 2050

Vaticanul și-a asumat deja angajamente pentru reducerea emisiilor. În angajamentul său climatic transmis Organizației Națiunilor Unite în 2023, Vaticanul și-a stabilit obiectivul de a reduce emisiile cu 20% față de nivelul din 2011 până în 2030, alături de obiectivul pe termen lung de a ajunge la zero emisii până în 2050.

Proiectul de energie regenerabilă este menit să contribuie la această tranziție.

Poziția Bisericii Catolice în privința schimbărilor climatice a devenit deosebit de vizibilă în timpul pontificatului lui Francisc. Enciclica sa din 2015, „Laudato Si’”, a abordat protecția mediului și schimbările climatice ca probleme care au atât dimensiuni morale, cât și științifice.

Documentul susținea, de asemenea, că țările mai bogate poartă o parte mai mare din responsabilitatea pentru emisiile de gaze cu efect de seră.

Papa Leon al XIV-lea a menținut o poziție similară. În cadrul unei conferințe a Organizației Națiunilor Unite privind clima, desfășurată în 2026, el a cerut acțiuni urgente împotriva schimbărilor climatice și a spus că creația „strigă”.