În capul celor de la Davos bântuie iar o pandemie

Cei mai importanți lideri din lume s-au reunit la întrunirea anuală de la Davos a Forumului Economic Mondial pentru a discuta despre „Boala X”, un virus ipotetic de 20 de ori mai letal decât Covid-19.

Deși un astfel de virus nu există în prezent, cercetătorii și experții solicită întocmirea unui plan de acțiune pentru combaterea unei astfel de amenințări și pregătirea sistemului medical în cazul izbucnirii unei pandemii, perspectivă care ar putea fi mai apropiată decât ne așteptăm, a spus un expert pentru CBS News.

„Există tulpini de virusuri cu rate de mortalitate foarte mari care ar putea dezvolta capacitatea de a se transmite eficient de la om la om”, a spus Dr. Amesh Adalja, de la Centrul Johns Hopkins pentru Securitatea Sănătății.

Ce este „Boala X”

În 2022, Organizația Mondială a Sănătății a invitat 300 de cercetători să analizeze 25 de familii de virusuri și bacterii pentru a întocmi o listă de patogeni despre care se crede că au potențialul de a face ravagii și care ar trebui studiați mai mult. Pe listă a fost inclusă și „Boala X”, recunoscută de OMS pentru prima oară în 2018.

Potrivit organizației, Boala X reprezintă „înțelegerea faptului că o epidemie internațională serioasă ar putea fi provocată de un patogen necunoscut”.

Covid-19 ar putea fi „prima Boală X”, iar oamenii de știință și experții învață în mod activ din acea experiență, a spus miercuri, la Davos, Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS.

De unde ar putea veni pericolul

Patogenul letal, care poate veni sub forma unui virus respirator, ar putea circula deja la speciile animale și încă nu are capacitatea de a se transmite la om.

„Ar putea fi la lilieci, precum Covid-19, ar putea fi la păsări, ca gripa aviară, sau ar putea fi ceva de la alt tip de animale, porcine, de exemplu. Este vorba într-adevăr de acea interfață dintre oameni și animale, în care au loc interacțiuni, pe care aceste tipuri de virusuri obțin un punct de sprijin”, a spus Dr. Amesh Adalja.

„Dacă ne-am descurcat atât de rău cu Covid-19, vă puteți imagina cât de rău am face-o cu ceva de genul unei epidemii ca în 1918″, a spus Adalja, făcând trimitere la pandemia de gripă care a ucis în 1918 aproximativ 50 de milioane de oameni în întreaga lume, potrivit Cleveland Clinic.

Din acest motiv, experți din întreaga lume au început să lucreze la un plan eficient de pregătire pentru cel mai rău scenariu. Ghebreyesus a spus că un sistem de avertizare timpurie și un plan pentru infrastructura sanitară, care a fost suprasolicitată în timpul pandemiei de Covid-19, ceea ce a dus la multe decese, ar putea ajuta în eventualitatea apariției „Bolii X”.

„Fie în sistemele de sănătate, fie în sectorul privat de cercetare și dezvoltare, ne putem pregăti pentru asta”, a spus directorul OMS.

O altă lecție importantă de extras din experiența Covid-19 este importanța transparenței, a subliniat Adalja.

„Cred că ceea ce vedem acum este această neîncredere între medicii de boli infecțioase, practicienii din domeniul sănătății publice și publicul larg, pentru că s-au amestecat politicienii în asta. E posibil ca oamenii să nu fie receptivi la acțiunile de protecție care sunt recomandate de oficialii din sănătatea publică”, a explicat el.

Ghebreyesus a spus că OMS, în parteneriat cu alte organizații mondiale, au stabilit deja inițiative pentru pregătirea în caz de epidemie sau pandemie. Aceste eforturi includ fondul de pandemie pentru a ajuta cu resurse țările, centrul de transfer de tehnologie a vaccinului ARNm pentru a asigura echitatea distribuirii vaccinurilor către țările cu venituri mici și centrul de informații despre pandemii și epidemii pentru a îmbunătăți supravegherea prin colaborarea între state.

Cum se pregătesc experții

Dacă vom fi nepregătiți, o maladie de proporțiile „Bolii X” ar putea provoca mult mai multe pierderi decât Covid-19, care a ucis peste 7 milioane de oameni, avertizează OMS.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Davos #Bogat #pandemie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Energia regenerabilă nu poate asigura, în forma actuală, securitatea energetică a Republicii Moldova, iar costurile reale ale stocării energiei sunt extrem de ridicate. Declarațiile au fost făcute de expertul energetic Sergiu Tofilat în cadrul emisiunii Cabinetul din umbră de la Jurnal TV.

Potrivit acestuia, deși prețurile bateriilor au scăzut semnificativ în ultimii ani, de la aproximativ 250 de dolari per kilowatt la circa 100 de dolari, investițiile necesare rămân uriașe. Tehnologiile de stocare sunt bazate în principal pe litiu, o resursă extrem de solicitată la nivel global pentru telefoane, laptopuri și mașini electrice, iar o mare parte din lanțul de producție este concentrată în China, ceea ce ridică probleme suplimentare de acces și securitate.

Republica Moldova consumă anual aproximativ 4,6 milioane MWh de energie electrică, inclusiv pierderile din rețea. Raportat la consumul zilnic, necesarul ajunge la circa 12,6 mii MWh. La un cost estimativ de 100.000 de dolari pentru stocarea unui megawatt, o baterie capabilă să asigure consumul țării pentru 24 de ore ar costa aproximativ 1,2 miliarde de dolari. Ținând cont de faptul că bateriile nu pot fi descărcate complet, iar o rezervă tehnică de 20% este obligatorie, suma totală se apropie de 1,5 miliarde de dolari.

Sergiu Tofilat a subliniat că sursele regenerabile produc energie doar în anumite intervale, atunci când există soare sau vânt, și nu pot acoperi consumul în mod constant. În lipsa acestor condiții, sistemul energetic este nevoit să recurgă la surse clasice sau la deconectarea consumatorilor. În același timp, perioadele de supraproducție generează pierderi, deoarece energia nu poate fi absorbită de rețea, iar producătorii sunt obligați să-și oprească instalațiile, pierzând venituri.

Expertul a oferit și exemplul Germaniei, care în anul 2024 ar fi plătit aproximativ 3 miliarde de euro pentru energia regenerabilă neconsumată. În Republica Moldova, capacitatea totală instalată de energie regenerabilă a ajuns la 958 MW, potrivit datelor disponibile la finalul lunii noiembrie, iar peste jumătate, circa 522 MW, se află pe piața liberă.

Acești producători sunt antreprenori care au investit fără sprijin din partea statului, fără tarife garantate sau obligații de preluare a energiei. În prezent, ei sunt nevoiți să negocieze individual cu Energocom, Premier Energy sau FEE Nord, însă companiile reglementate pot oferi doar cele mai mici prețuri permise de lege. Contractele sunt încheiate pe termen scurt, de una până la trei luni, la prețuri de 40–50 de euro per MWh, de aproape trei ori mai mici decât cotațiile de pe bursele de energie.

În aceste condiții, investițiile riscă să nu fie recuperate, iar unii producători se confruntă cu riscul falimentului. Lipsa de predictibilitate face imposibilă accesarea creditelor bancare pentru investiții în baterii de stocare, iar fără intervenții de politică publică, sectorul riscă să intre într-un blocaj major. Sergiu Tofilat consideră că autoritățile trebuie să identifice rapid o formulă de preț sau un mecanism de piață care să permită producătorilor de energie regenerabilă să supraviețuiască financiar, altfel tranziția energetică riscă să devină o iluzie costisitoare.

#regenerabile #eoliene #fotovoltaice