În capul celor de la Davos bântuie iar o pandemie

Ce este „Boala X”

În 2022, Organizația Mondială a Sănătății a invitat 300 de cercetători să analizeze 25 de familii de virusuri și bacterii pentru a întocmi o listă de patogeni despre care se crede că au potențialul de a face ravagii și care ar trebui studiați mai mult. Pe listă a fost inclusă și „Boala X”, recunoscută de OMS pentru prima oară în 2018.

Potrivit organizației, Boala X reprezintă „înțelegerea faptului că o epidemie internațională serioasă ar putea fi provocată de un patogen necunoscut”.

Covid-19 ar putea fi „prima Boală X”, iar oamenii de știință și experții învață în mod activ din acea experiență, a spus miercuri, la Davos, Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS.

De unde ar putea veni pericolul

Patogenul letal, care poate veni sub forma unui virus respirator, ar putea circula deja la speciile animale și încă nu are capacitatea de a se transmite la om.

„Ar putea fi la lilieci, precum Covid-19, ar putea fi la păsări, ca gripa aviară, sau ar putea fi ceva de la alt tip de animale, porcine, de exemplu. Este vorba într-adevăr de acea interfață dintre oameni și animale, în care au loc interacțiuni, pe care aceste tipuri de virusuri obțin un punct de sprijin”, a spus Dr. Amesh Adalja.

„Dacă ne-am descurcat atât de rău cu Covid-19, vă puteți imagina cât de rău am face-o cu ceva de genul unei epidemii ca în 1918″, a spus Adalja, făcând trimitere la pandemia de gripă care a ucis în 1918 aproximativ 50 de milioane de oameni în întreaga lume, potrivit Cleveland Clinic.

Din acest motiv, experți din întreaga lume au început să lucreze la un plan eficient de pregătire pentru cel mai rău scenariu. Ghebreyesus a spus că un sistem de avertizare timpurie și un plan pentru infrastructura sanitară, care a fost suprasolicitată în timpul pandemiei de Covid-19, ceea ce a dus la multe decese, ar putea ajuta în eventualitatea apariției „Bolii X”.

„Fie în sistemele de sănătate, fie în sectorul privat de cercetare și dezvoltare, ne putem pregăti pentru asta”, a spus directorul OMS.

O altă lecție importantă de extras din experiența Covid-19 este importanța transparenței, a subliniat Adalja.

„Cred că ceea ce vedem acum este această neîncredere între medicii de boli infecțioase, practicienii din domeniul sănătății publice și publicul larg, pentru că s-au amestecat politicienii în asta. E posibil ca oamenii să nu fie receptivi la acțiunile de protecție care sunt recomandate de oficialii din sănătatea publică”, a explicat el.

Ghebreyesus a spus că OMS, în parteneriat cu alte organizații mondiale, au stabilit deja inițiative pentru pregătirea în caz de epidemie sau pandemie. Aceste eforturi includ fondul de pandemie pentru a ajuta cu resurse țările, centrul de transfer de tehnologie a vaccinului ARNm pentru a asigura echitatea distribuirii vaccinurilor către țările cu venituri mici și centrul de informații despre pandemii și epidemii pentru a îmbunătăți supravegherea prin colaborarea între state.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.