În Germania, ţara discounterilor, ultimul lanţ mare de magazine universale Galeria Karstadt Kaufhof este pe moarte

Ultimul lanţ major de magazine universale al Germaniei, Galeria Karstadt Kaufhof, a anunţat că intenţionează să închidă încă 52 de magazine după închideri de o amploare similară operate cu mai puţin de trei ani în urmă. Sectorul german de retail este în continuare dominat de discounteri, aceştia extinzându-şi de altfel prezenţa la nivel mondial.

Galeria Karstadt Kaufhof intenţionează să închidă 40% din numărul de magazine care i-au mai rămas. Consiliul angajaţilor a declarat că anunţul este unul sumbru pentru angajaţi, peste 5.000 de locuri de muncă fiind în pericol, scrie Deutsche Welle.

Planurile sunt anunţate la doar câteva luni după ce galeria a depus cerere de protecţie împotriva insolvenţei pentru a doua oară în octombrie, după ce a procedat la fel în primul lockdown al pandemiei, în aprilie 2020. Atunci, lanţul a închis
40 de magazine, numărul actual situându-se la 129, şi a eliminat aproximativ 4.000 de locuri de muncă. Iniţial, lanţul avea 28.000 de angajaţi şi genera vânzări anuale de aproximativ 5 miliarde de euro.

Rezultat al unei fuziuni din 2018 între rivalele Kaufhof şi Karstadt, galeria a căutat protecţie împotriva creditorilor la sfârşitul lunii octombrie, invocând scumpirea energiei şi cheltuielile slabe de consum. Managementul lanţului a oferit o serie de motive pentru planul privind închiderile, însă consiliul angajaţilor a dat vina pe acesta pentru incapacitatea de a veni cu strategii regionale.
Secretarul general al Federaţiei Germane de Retail, Stefan Genth, arată că situaţia galeriei este un alt semn privitor la dificultăţile întâmpinate de retailerii germani în timpul pandemiei. Potrivit acestuia, 41.000 de retaileri s-au închis din 2019. Înainte de pandemie, numărul magazinelor care se închideau pe an se ridica la aproximativ 5.000.

Galeria şi alte magazine universale din Germania se confruntă de asemenea cu o concurenţă în creştere din partea serviciilor online de retail şi centrelor de shopping.

Viitorul reţelei urmează să fie decis în cadrul unei reuniuni a creditorilor de pe 27 martie.
Între timp, discounterii continuă să domine piaţa germană de retail. Germania are cea mai mare concentraţie de magazine de discount din lume, potrivit lui Michael Gerling, managing director al firmei de cercetare EHI Retail Institute.

„Nu există nicio altă ţară din lume unde discounterii să dispună de o cotă atât de mare de piaţă ca în Germania, de 40%“, a declarat Gerling pentru DW.

Lidl este al treilea cel mai mare retailer alimentar în Germania, cu 3.200 de magazine. Compania are aproximativ 83.000 de angajaţi.

#discount #magazine #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.