În Germania, ţara discounterilor, ultimul lanţ mare de magazine universale Galeria Karstadt Kaufhof este pe moarte

Ultimul lanţ major de magazine universale al Germaniei, Galeria Karstadt Kaufhof, a anunţat că intenţionează să închidă încă 52 de magazine după închideri de o amploare similară operate cu mai puţin de trei ani în urmă. Sectorul german de retail este în continuare dominat de discounteri, aceştia extinzându-şi de altfel prezenţa la nivel mondial.

Galeria Karstadt Kaufhof intenţionează să închidă 40% din numărul de magazine care i-au mai rămas. Consiliul angajaţilor a declarat că anunţul este unul sumbru pentru angajaţi, peste 5.000 de locuri de muncă fiind în pericol, scrie Deutsche Welle.

Planurile sunt anunţate la doar câteva luni după ce galeria a depus cerere de protecţie împotriva insolvenţei pentru a doua oară în octombrie, după ce a procedat la fel în primul lockdown al pandemiei, în aprilie 2020. Atunci, lanţul a închis
40 de magazine, numărul actual situându-se la 129, şi a eliminat aproximativ 4.000 de locuri de muncă. Iniţial, lanţul avea 28.000 de angajaţi şi genera vânzări anuale de aproximativ 5 miliarde de euro.

Rezultat al unei fuziuni din 2018 între rivalele Kaufhof şi Karstadt, galeria a căutat protecţie împotriva creditorilor la sfârşitul lunii octombrie, invocând scumpirea energiei şi cheltuielile slabe de consum. Managementul lanţului a oferit o serie de motive pentru planul privind închiderile, însă consiliul angajaţilor a dat vina pe acesta pentru incapacitatea de a veni cu strategii regionale.
Secretarul general al Federaţiei Germane de Retail, Stefan Genth, arată că situaţia galeriei este un alt semn privitor la dificultăţile întâmpinate de retailerii germani în timpul pandemiei. Potrivit acestuia, 41.000 de retaileri s-au închis din 2019. Înainte de pandemie, numărul magazinelor care se închideau pe an se ridica la aproximativ 5.000.

Galeria şi alte magazine universale din Germania se confruntă de asemenea cu o concurenţă în creştere din partea serviciilor online de retail şi centrelor de shopping.

Viitorul reţelei urmează să fie decis în cadrul unei reuniuni a creditorilor de pe 27 martie.
Între timp, discounterii continuă să domine piaţa germană de retail. Germania are cea mai mare concentraţie de magazine de discount din lume, potrivit lui Michael Gerling, managing director al firmei de cercetare EHI Retail Institute.

„Nu există nicio altă ţară din lume unde discounterii să dispună de o cotă atât de mare de piaţă ca în Germania, de 40%“, a declarat Gerling pentru DW.

Lidl este al treilea cel mai mare retailer alimentar în Germania, cu 3.200 de magazine. Compania are aproximativ 83.000 de angajaţi.

#discount #magazine #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China a rămas principalul cumpărător de petrol pentru doi furnizori puternic sancționați – Rusia și Iran. Pentru a-i convinge pe rafinatorii chinezi să aleagă țițeiul lor, ambele state sunt nevoite să reducă prețurile, însă reducerile mai agresive oferite de Rusia încep să împingă Iranul în afara pieței.

Sortimentul rusesc Urals, cumpărat anterior în principal de India, se vinde acum în porturile chineze cu un discount de aproximativ 12 dolari/baril față de cotația de referință Brent, relatează Bloomberg, citând traderi familiarizați cu tranzacțiile. În ianuarie, reducerea era de 10 dolari. Calculul include costurile de transport, iar în porturile rusești barilii au fost expediați săptămâna trecută la 41,2–43,2 dolari, adică cu circa 27–29 dolari sub Brent, potrivit Argus Media.

La rândul lor, iranienii și-au majorat discountul la 11 dolari/baril, de la 8–9 dolari în decembrie, conform traderilor.

Pe acest fundal, livrările zilnice medii de petrol rusesc către porturile Chinei au urcat la 2,09 milioane barili în primele 18 zile ale lunii februarie, arată datele Bloomberg de urmărire a navelor. Volumul este cu aproximativ 20% mai mare decât în ianuarie și cu 50% peste nivelul din decembrie.

În schimb, exporturile iraniene au totalizat 1,2 milioane barili pe zi de la începutul anului, potrivit Kpler. Nivelul se menține relativ stabil de trei luni, dar este cu 12% sub perioada similară din 2025.

Principalii cumpărători ai petrolului rusesc și iranian sunt rafinăriile independente din China, cunoscute pentru disponibilitatea de a procesa țiței evitat de alte state. Capacitatea lor de absorbție este însă limitată: ele reprezintă doar circa un sfert din capacitatea totală de rafinare a Chinei și sunt supuse cotelor de import stabilite de guvern.

Marile companii petroliere de stat chineze au evitat tradițional petrolul iranian și, recent, au redus semnificativ și tranzacțiile cu Rusia. Analistul Energy Aspects, Jiangnan Sun, semnalează acumularea de „barili sancționați” atât în depozitele terestre, cât și în cele maritime ale Chinei.

Rafinăriile private chineze nu mai pot prelua volume suplimentare, deoarece capacitățile lor par epuizate. Ca urmare, tot mai mult petrol din Rusia și Iran este stocat pe mare, în petroliere folosite drept depozite plutitoare.

Volumul petrolului rusesc aflat în astfel de nave se menține din decembrie la aproximativ 140 milioane de barili — cu circa 60 milioane (65%) mai mult decât la sfârșitul lui august, când Statele Unite au dublat presiunile asupra Indiei pentru a reduce importurile din Rusia.

India continuă să-și diminueze achizițiile de țiței rusesc: din ianuarie, importurile ar putea scădea cu 40%, până la circa 600.000 barili pe zi, potrivit scenariului Rystad Energy.