În Germania, ţara discounterilor, ultimul lanţ mare de magazine universale Galeria Karstadt Kaufhof este pe moarte

Ultimul lanţ major de magazine universale al Germaniei, Galeria Karstadt Kaufhof, a anunţat că intenţionează să închidă încă 52 de magazine după închideri de o amploare similară operate cu mai puţin de trei ani în urmă. Sectorul german de retail este în continuare dominat de discounteri, aceştia extinzându-şi de altfel prezenţa la nivel mondial.

Galeria Karstadt Kaufhof intenţionează să închidă 40% din numărul de magazine care i-au mai rămas. Consiliul angajaţilor a declarat că anunţul este unul sumbru pentru angajaţi, peste 5.000 de locuri de muncă fiind în pericol, scrie Deutsche Welle.

Planurile sunt anunţate la doar câteva luni după ce galeria a depus cerere de protecţie împotriva insolvenţei pentru a doua oară în octombrie, după ce a procedat la fel în primul lockdown al pandemiei, în aprilie 2020. Atunci, lanţul a închis
40 de magazine, numărul actual situându-se la 129, şi a eliminat aproximativ 4.000 de locuri de muncă. Iniţial, lanţul avea 28.000 de angajaţi şi genera vânzări anuale de aproximativ 5 miliarde de euro.

Rezultat al unei fuziuni din 2018 între rivalele Kaufhof şi Karstadt, galeria a căutat protecţie împotriva creditorilor la sfârşitul lunii octombrie, invocând scumpirea energiei şi cheltuielile slabe de consum. Managementul lanţului a oferit o serie de motive pentru planul privind închiderile, însă consiliul angajaţilor a dat vina pe acesta pentru incapacitatea de a veni cu strategii regionale.
Secretarul general al Federaţiei Germane de Retail, Stefan Genth, arată că situaţia galeriei este un alt semn privitor la dificultăţile întâmpinate de retailerii germani în timpul pandemiei. Potrivit acestuia, 41.000 de retaileri s-au închis din 2019. Înainte de pandemie, numărul magazinelor care se închideau pe an se ridica la aproximativ 5.000.

Galeria şi alte magazine universale din Germania se confruntă de asemenea cu o concurenţă în creştere din partea serviciilor online de retail şi centrelor de shopping.

Viitorul reţelei urmează să fie decis în cadrul unei reuniuni a creditorilor de pe 27 martie.
Între timp, discounterii continuă să domine piaţa germană de retail. Germania are cea mai mare concentraţie de magazine de discount din lume, potrivit lui Michael Gerling, managing director al firmei de cercetare EHI Retail Institute.

„Nu există nicio altă ţară din lume unde discounterii să dispună de o cotă atât de mare de piaţă ca în Germania, de 40%“, a declarat Gerling pentru DW.

Lidl este al treilea cel mai mare retailer alimentar în Germania, cu 3.200 de magazine. Compania are aproximativ 83.000 de angajaţi.

#discount #magazine #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.