În loc de economie, avem migrație! Moldova exportă muncitori, nu produse

Republica Moldova se confruntă cu un dezechilibru fără precedent pe piața forței de muncă, iar următorii zece ani ar putea aduce un șoc economic major din cauza colapsului demografic, avertizează expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță.

În cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, economistul a prezentat o radiografie alarmantă a situației: deși populația aptă de muncă este estimată în 2025 la 2,46 milioane de persoane, doar 1,53 milioane se află efectiv în țară, iar doar 854.000 sunt angajate în economia națională. Dintre acestea, doar 630.000 au un loc de muncă oficial, iar 470.000 activează în sectorul real al economiei.

„Astăzi, moldovenii care muncesc peste hotare sunt de aproape două ori mai mulți decât cei care lucrează în țară, în sectorul real. Iar în 2024, pentru prima dată, numărul celor ieșiți din categoria populației apte de muncă a depășit numărul copiilor”, a declarat expertul.

Datele arată că populația cu vârsta între 15 și 64 de ani a atins un maxim în 2015 – 2,62 milioane de persoane. Din acel an, declinul a fost constant, ajungând în 2025 la 2,46 milioane, dintre care 930.000 sunt plecați peste hotare – adică aproape 40%. Spre comparație, în 2015 ponderea celor plecați era de 23,4%.

Scăderea este și mai gravă în rândul tinerilor: în 20 de ani, grupul de vârstă 15–24 ani ar urma să se reducă la jumătate, avertizează Ioniță.

În doar un deceniu, numărul celor care muncesc în țară a scăzut cu aproape 500.000 de persoane. Dacă în 1990 unui pensionar îi reveneau trei salariați, în prezent raportul este aproape de 1 la 1, ceea ce pune o presiune uriașă pe sistemul de pensii.

„Suntem într-o gaură demografică fără precedent și intrăm într-o gaură neagră de funcționare a economiei. Nu vom avea populație în vârstă aptă de muncă. Cei care pleacă nu sunt înlocuiți de nimeni”, a declarat economistul.

Un număr tot mai mare de oameni recurg la munci nedeclarate, mai ales în agricultură. În 2024, 225.000 de persoane lucrau în economia neobservată, iar criza din agricultură a dus la renunțarea a peste 30.000 de persoane la astfel de activități.

Cei mai afectați sunt bărbații tineri din mediul rural: 58,6% dintre cei cu vârsta 15–24 ani muncesc neoficial, față de doar 2,3% în cazul femeilor din mediul urban.

Singurul domeniu care a cunoscut o creștere constantă a numărului de salariați este sectorul IT. Dacă în 2013 existau doar 4.100 de angajați, în 2024 numărul acestora a ajuns la 14.100. Totuși, ritmul nu este suficient pentru a compensa declinul altor ramuri economice.

„Problema numărul unu a Republicii Moldova este demografia. Migrația ridicată și natalitatea scăzută vor genera în anii următori o criză profundă de forță de muncă”, a concluzionat Ioniță.

În ultimul deceniu, cele mai mari creșteri de salariați s-au înregistrat în:

comerț (+20.200)
IT (+9.500)
industria auto (+8.800)
HoReCa (+5.700)
servicii informative (+5.100)
În schimb, au pierdut angajați:

învățământ (-12.700)
agricultură (-8.400)
activități profesionale și științifice (-4.300)
administrație publică (-3.100)
industria textilă (-2.800)

În ansamblu, în ultimii zece ani au fost create oficial doar 15.200 de noi locuri de muncă – o cifră infimă în raport cu exodul și îmbătrânirea populației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#muncitori #angajati #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pentru a patra lună consecutiv, rușii își retrag economiile din băncile străine și le transferă în conturi din Federația Rusă. În iunie, aceste transferuri nete ale gospodăriilor au depășit ieșirile de bani din țară cu 55 miliarde de ruble (aproape 700 milioane de dolari), potrivit estimărilor preliminare ale Băncii Centrale a Rusiei. Este cel mai mare aflux lunar de fonduri înregistrat de când aceste date sunt publicate, din 2018.

Recordul precedent fusese stabilit în martie, cu un flux net de 46,5 miliarde de ruble. În total, în ultimele patru luni, rușii au readus din străinătate circa 133 miliarde de ruble (peste 1,5 miliarde de dolari). În trecut, direcția banilor era inversă: între 2018 și începutul lui 2024 au existat doar opt luni cu flux net pozitiv către Rusia, iar o serie de mai multe luni consecutive de intrări nu s-a mai văzut niciodată.

Tendința actuală marchează o schimbare majoră după iunie 2022, când BCR a permis transferul a până la 1 milion de dolari pe lună în străinătate. Până la mijlocul lui 2023, rușii au trimis peste 3 trilioane de ruble în băncile nerezidente, însă ritmul a scăzut puternic în a doua jumătate a anului trecut, pe fondul sancțiunilor și al reducerii opțiunilor de transfer.

Schimbarea de direcție a fluxurilor financiare a coincis cu primele convorbiri telefonice dintre Vladimir Putin și Donald Trump, în februarie 2025, care au alimentat speranțele privind încheierea războiului și normalizarea relațiilor cu Occidentul. Acest context a atras capital străin pe piața rusă pentru prima dată de la începutul conflictului și a impulsionat creșterea valorii activelor locale.

Aprecierea rublei și dobânzile ridicate la instrumentele în ruble au făcut ca unele plasamente interne să ofere randamente de până la 20% anual în dolari, potrivit fostului vicepreședinte al BCR, Oleg Viugin. În iunie, banca centrală a redus pentru prima dată din septembrie 2022 rata-cheie, de la 21% la 20%, iar ulterior aceasta a scăzut la 18%.

Pe fondul acestor evoluții, economiile rușilor în băncile străine au coborât la 6,2 trilioane de ruble la 1 iulie 2025 – minimul ultimilor doi ani. Banca centrală subliniază însă că suma reală ar putea fi mai mică, o parte din bani fiind deja cheltuiți pentru consum, importuri sau alte nevoi.

În paralel cu retragerile din băncile străine, rușii continuă să transfere fonduri consistente către brokerii externi – 34,1 miliarde de ruble în iunie, după un record de 52,3 miliarde în mai, iar de la începutul anului aproximativ 175 miliarde de ruble (circa 2 miliarde de dolari).