În loc de economie, avem migrație! Moldova exportă muncitori, nu produse

Republica Moldova se confruntă cu un dezechilibru fără precedent pe piața forței de muncă, iar următorii zece ani ar putea aduce un șoc economic major din cauza colapsului demografic, avertizează expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță.

În cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, economistul a prezentat o radiografie alarmantă a situației: deși populația aptă de muncă este estimată în 2025 la 2,46 milioane de persoane, doar 1,53 milioane se află efectiv în țară, iar doar 854.000 sunt angajate în economia națională. Dintre acestea, doar 630.000 au un loc de muncă oficial, iar 470.000 activează în sectorul real al economiei.

„Astăzi, moldovenii care muncesc peste hotare sunt de aproape două ori mai mulți decât cei care lucrează în țară, în sectorul real. Iar în 2024, pentru prima dată, numărul celor ieșiți din categoria populației apte de muncă a depășit numărul copiilor”, a declarat expertul.

Datele arată că populația cu vârsta între 15 și 64 de ani a atins un maxim în 2015 – 2,62 milioane de persoane. Din acel an, declinul a fost constant, ajungând în 2025 la 2,46 milioane, dintre care 930.000 sunt plecați peste hotare – adică aproape 40%. Spre comparație, în 2015 ponderea celor plecați era de 23,4%.

Scăderea este și mai gravă în rândul tinerilor: în 20 de ani, grupul de vârstă 15–24 ani ar urma să se reducă la jumătate, avertizează Ioniță.

În doar un deceniu, numărul celor care muncesc în țară a scăzut cu aproape 500.000 de persoane. Dacă în 1990 unui pensionar îi reveneau trei salariați, în prezent raportul este aproape de 1 la 1, ceea ce pune o presiune uriașă pe sistemul de pensii.

„Suntem într-o gaură demografică fără precedent și intrăm într-o gaură neagră de funcționare a economiei. Nu vom avea populație în vârstă aptă de muncă. Cei care pleacă nu sunt înlocuiți de nimeni”, a declarat economistul.

Un număr tot mai mare de oameni recurg la munci nedeclarate, mai ales în agricultură. În 2024, 225.000 de persoane lucrau în economia neobservată, iar criza din agricultură a dus la renunțarea a peste 30.000 de persoane la astfel de activități.

Cei mai afectați sunt bărbații tineri din mediul rural: 58,6% dintre cei cu vârsta 15–24 ani muncesc neoficial, față de doar 2,3% în cazul femeilor din mediul urban.

Singurul domeniu care a cunoscut o creștere constantă a numărului de salariați este sectorul IT. Dacă în 2013 existau doar 4.100 de angajați, în 2024 numărul acestora a ajuns la 14.100. Totuși, ritmul nu este suficient pentru a compensa declinul altor ramuri economice.

„Problema numărul unu a Republicii Moldova este demografia. Migrația ridicată și natalitatea scăzută vor genera în anii următori o criză profundă de forță de muncă”, a concluzionat Ioniță.

În ultimul deceniu, cele mai mari creșteri de salariați s-au înregistrat în:

comerț (+20.200)
IT (+9.500)
industria auto (+8.800)
HoReCa (+5.700)
servicii informative (+5.100)
În schimb, au pierdut angajați:

învățământ (-12.700)
agricultură (-8.400)
activități profesionale și științifice (-4.300)
administrație publică (-3.100)
industria textilă (-2.800)

În ansamblu, în ultimii zece ani au fost create oficial doar 15.200 de noi locuri de muncă – o cifră infimă în raport cu exodul și îmbătrânirea populației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#muncitori #angajati #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși la suprafață China afișează o atitudine sfidătoare în fața noilor tarife comerciale impuse de președintele american Donald Trump, în spatele cortinei oficialii de la Beijing devin tot mai îngrijorați, transmite Reuters, citând surse apropiate guvernului chinez.

Mesajele anti-imperialiste promovate pe rețelele sociale și în mass-media de stat, însoțite de imagini cu Mao Zedong și sloganuri ostile Washingtonului, contrastează puternic cu realitatea din culisele puterii: impactul economic sever al tarifelor și riscul izolării internaționale au determinat o reevaluare a poziției Chinei în conflictul comercial cu Statele Unite.

Potrivit a trei surse familiare cu discuțiile interne, vicepremierul chinez He Lifeng va fi prezent în acest weekend la Geneva, pentru discuții cu oficiali americani, într-un gest care marchează o deschidere diplomatică prudentă din partea Beijingului.

Pe fondul acestor demersuri, Ministerul chinez de Externe a declarat că „opoziția fermă a Chinei față de abuzul politicii americane este clară și constantă”, negând orice schimbare de poziție. În același timp, autoritățile chineze au acuzat SUA că „folosesc problema fentanilului ca pretext pentru acte de intimidare”, afectând grav cooperarea bilaterală în domeniul combaterii drogurilor.

Conflictul comercial dintre cele două mari economii ale lumii s-a agravat puternic în ultima lună, după ce Trump a extins tarifele și asupra altor zeci de țări. Decizia a tulburat lanțurile globale de aprovizionare, a amplificat volatilitatea piețelor și a generat temeri privind o încetinire economică globală accelerată.

În replică, China a impus restricții asupra exporturilor de minerale esențiale, afectând industria de apărare, electronice și bunuri de consum din Statele Unite.

Pe plan intern, președintele american se confruntă cu o scădere a popularității, în parte din cauza modului controversat în care gestionează politica economică și comercială. Însă administrația sa a semnalat o atenuare a retoricii, oferind semnale diplomatice care ar putea deschide calea unor negocieri de compromis.

Atmosfera premergătoare întâlnirilor de la Geneva este marcată de neîncredere profundă și diferențe de stil diplomatic între cele două tabere, ceea ce face improbabilă o soluție rapidă.

„Ambele părți încearcă să pară dure, dar niciuna nu vrea să fie responsabilă pentru prăbușirea economiei globale”, a declarat Scott Kennedy, expert în afaceri chineze la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington.

În timp ce retorica publică rămâne înverșunată, realitatea economică începe să pună presiune pe ambele guverne, forțându-le să caute soluții pragmatice înainte ca tensiunile comerciale să se transforme într-o criză globală ireversibilă.