Inaugurat cu mare fast, podul de la Leova-Bumbăta, peste râul Prut, „nu își dovedește eficiența”

Podul de la Bumbăta, peste râul Prut, construit cu mare entuziasm să reducă aglomerația de la Vama Albița, nu își dovedește eficiența, iar una dintre explicații este că vameșii de la noul punct de frontieră nu au infrastructura necesară pentru a face controale corespunzătoare, scrie romania actualități.

Podul de pontoane de peste Prut de la Bumbăta, punct nou de trecere a frontierei dintre România și Republica Moldova, construit anul acesta pentru a reduce aglomerațiile din Vama Albița, are o singură arteră de intrare în țară și una de ieșire, iar programul de lucru este doar pe timp de zi, de la ora 8:00 până la ora 20:00.

Oficialii județului Vaslui susțin că obiectivul încă nu reușește să preia atâtea vehicule câte ar fi nevoie pentru fluidizarea traficului din Vama Albița, motiv pentru care în cel mai mare punct de trecere a frontierei de pe granița de est a Uniunii Europene traficul rămâne la fel de intens, spun primarii din zonă.

Ioan Ciupilan, de pildă, primarul municipiului Huși, oraș prin care trec aproape toate autocamioanele care intră în România prin Vama Albița, susține că numărul acestor vehicule de mare tonaj a crescut în ultimul timp, iar șoferii acestora spun că preferă să tranziteze tot Vama Albița, întrucât ar trebui să ocolească dacă ar dori să intre în România pe la Bumbăta.

Autoritățile din Vaslui consideră că, de fapt, punctul de trecere a frontierei de la Bumbăta nu are deocamdată infrastructura vamală care să îi permită să preia un număr prea mare de vehicule, însă treptat situația se va îmbunătăți.

#bumbata #leova #pod

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligenţa artificială va duce la o nevoie „minimă” de call center-uri în cel mult un an, progresele rapide ale inteligenţei artificiale urmând să schimbe o industrie întreagă, spune directorul companiei indiene de IT Tata Consultancy Services, citat de FT.

K Krithivasan, directorul general al TCS, a declarat pentru Financial Times că, deşi „nu am văzut nicio reducere a locurilor de muncă” până acum, adoptarea pe scară mai largă a inteligenţei artificiale generative în rândul clienţilor multinaţionali va revizui tipul de centre de asistenţă pentru clienţi care au creat locuri de muncă în masă în ţări precum India şi Filipine.

„Într-o fază ideală, dacă mă întrebaţi pe mine, ar trebui să existe un număr foarte mic de centre de apeluri primite care să aibă deloc apeluri primite”, a spus el. „Suntem într-o situaţie în care tehnologia ar trebui să fie capabilă să prevadă un apel care vine şi apoi să abordeze proactiv punctul de durere al clientului.”

El a spus că chatbots vor putea în curând să analizeze istoricul tranzacţiilor unui client şi să facă o mare parte din munca depusă de agenţii din centrele de apeluri. „Acolo ne îndreptăm … . Nu cred că suntem acolo astăzi – poate peste un an sau cam aşa ceva”, a spus el.

Perspectiva ca instrumentele de inteligenţă artificială generativă care avansează rapid să înlocuiască multe tipuri de lucrători cu guler alb, inclusiv agenţii din centrele de apeluri şi dezvoltatorii de software, a alarmat factorii de decizie din întreaga lume.

În India – un centru global pentru serviciile de back-office – peste 5 milioane de persoane lucrează în domeniul IT şi al externalizării proceselor de afaceri, potrivit grupului industrial Nasscom.

TCS, o ramură a conglomeratului indian Tata care lucrează cu multinaţionalele pentru a le dezvolta sistemele IT, are peste 600.000 de angajaţi proprii şi venituri anuale de aproape 30 de miliarde de dolari.