Erdogan, furios pe Uniunea Europeană. „Turcia nu mai așteaptă nimic. Stăm la poartă de peste 40 de ani”

02 Oct. 2023, 07:38
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Oct. 2023, 07:38 // Actual //  bani.md

Preşedintele turc Recepp Tayyip Erdogan reproşează duminică, 1 octombrie, faptul că Turcia şi-a ”respectat toate promisiunile”, spre deosebire de Uniunea Europeană, iar ”dacă UE intenţionează să pună capăt procesului aderării (Turciei), care există doar pe hârtie, n-are decât”.

”Turcia nu mai aşteaptă nimic de la Uniunea Europeană, care ne face să aşteptăm la poarta sa de peste 40 de ani”, a tunat şeful statului turc.

”Noi ne-am respectat toate promisiunile pe care le-am făcut UE, însă ei n-au respectat aproape niciuna de-a lor”, a denunţat Erdogan în sesiunea inaugurală a Parlamentului.

El a subliniat că ”nu va tolera nicio cerinţă nouă sau condiţii în procesul de aderare” a Turciei.

”Dacă nu dau înapoi în anumite nedreptăţi, ca impunerea de vize, pe care o folosesc ca pe o sancţiune latentă, dacă nu-şi corectează toate greşelile (…), atunci ei vor pierde integral dreptul de a-şi exprima aşteptări politice, economice sau militare din partea noastră”, a ameninţat el.

”Dacă UE intenţionează să pună capăt procesului aderării (Turciei), care există doar pe hârtie, va fi decizia lor”, a tunat el.

Puciul din 2016

Furia preşedintelui turc provine de la ultima hotărâre a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care a criticat săptămâna aceasta Turcia, căreia-i reproşează că a condamnat un bărbat din cauza apartenenţei la o organizaţie teroristă armată bazându-se pe simpla utilizare a aplicaţiei de mesagerie criptată ByLock.

ByLock este considerată de către Ankara un instrument de comunicare privilegiat al celor care se fac vinovaţi de puciul eşuat din 2016, soldat cu 250 de morţi, urmat de arestări masive şi epurări fără precedent în istoria modernă a Turciei.

Guvernul turc a atribuit puciul uşuat organizaţiei Fetö – acroninul folosit de Ankara pentru a desemna mişcarea predicatorului Fethullah Gülen, un fost aliat al lui Erdogan.

”Hotărârea CEDO este ultima picătură care umple paharul”, a denunţat Recepp Tayyip Erdogan.

”Membrii organizaţiei teroriste şi suţinătorii lor care sunt încurajaţi de această hotărâre nu trebuie să-şi facă speranţe zadarnice. Această hotărâre nu aduce nici alinare membrilor sceleraţi ai Fetö”, a subliniat el.
”Turcia nu va face niciun pas înapoi în lupta sa împotriva acestei bande de trădători. Ea nu va permite nicio întoarcere în trecut”, a subliniat Erdogan.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.