Încă o lovitură! Restricții draconice pentru Moldova. Exportul cărnii de pasare - închis. Moscova a instituit embargou

Autoritatea sanitară din Federația Rusă, Rosselkhoznadzor anunță că a instituit embargoul livrărilor cărnii de pasăre din Republica Moldova din 1 februarie. Autoritatea sanitară invocă înrăutățirea situației a gripei aviare.

Din cauza înrăutățirii situației epizootice pe teritoriul Moldovei și a riscului ridicat al gripei aviare, de la 1 februarie 2022, se introduc restricții temporare la importul de păsări și ouă în Federația Rusă” se arată în declarația Rosselkhoznadzor, citată de tass.ru.

În plus, interdicția se aplică cărnii de pasăre, produselor finite din carne de pasăre și a tuturor tipurilor de produse de pasăre care conțin produse din carne de pasăre, cu excepția produselor supuse prelucrării care asigură distrugerea virusului aviar.

Potrivit deciziei autorității sanitare, este interzisă și furnizarea în Federația Rusiei de echipamente folosite pentru păstrarea, sacrificarea și tăierea păsărilor, dar și a tranzitului păsărilor vii.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor de la Chișinău anunța, în data de 21 ianuarie, despre identificarea unui focar de Gripă Aviară subtipul H5N1 la păsări domestice din satul satul Hirișeni, r-ul Telenești. Potrivit instituții, prezența virusului a fost confirmată de către departamentul virusologie specială al Institutului Zooprofilactic și experimental din Italia (laboratorul internațional de referință al OIE și UE).

Experții de la Chișinău susțin că măsura este evident una politică, pe fundalul presiunii Kremlinului în criza gazelor în care s-a pomenit Republica Moldova urmare a prețurilor de livrare care au urcat la începutul unii ianuarie la 2000 USD pentru mia de metri cubi pe piața spot.

Exporturile cărnii de pasare în Federația Rusă sunt nesemnificative. Potrivit datelor BNS, ponderea totală a livrărilor de mărfuri și produse este de doar 8,9%.

#embargou #carne de pasăre #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.