Încă o ”spargere” în lumea Bitcoin: hackerii ar fi furat până la 90 de milioane de dolari în criptomonede

„Spargerile” din lumea criptomondelor iau am amploare în ultima perioadă. De această dată, hackerii au atacat Liquid, platforma globală de tranzacționare a criptomonedelor, din Japonia. În urma atacului, infractorii cibernetici au furat active digitale în valoare de mai multe zeci de milioane de dolari.

Despre atac au anunțat chiar reprezentanții platformei printr-o postare pe Twitter. Potrivit acestora retragerile și realizarea de depozite au fost suspendate, iar activele neafectate au fost mutate către portofele de criptomonede offline (Cold Wallets), care nu sunt conectate la Internet.

Volumul total al criptomonedelor furate de către atacatorii cibernetici nu a fost încă determinat, însă un reprezentant al companiei OKLink, specializată și în cercetarea evoluției pe care o are industria activelor digitale, a estimat o pagubă de până la 90 de milioane de dolari, punctează coindesk.com.

”Momentan investigăm situația, vă vom ține la curent cu evoluția anchetei”, au precizat reprezentanții platformei de tranzacționare care au adăugat că realizarea depozitelor și retragerile sunt suspendate.

Platforma japoneză de tranzacționare a luat legătura cu alți jucători din industrie, cărora le-a cerut să blocheze tranzacțiile provenite de pe adresele care au legătură cu atacul derulat asupra lor.

CEO-ul platformei KuCoin, Johny Lyu, a declarat că platforma sa a fost informată în legătură cu incidentul și a blocat deja adresele portofelelor de criptomonede folosite de către hackeri. Până la momentul redactării acestei știri, platforma japoneză identificase 9 adrese unde hackeri au transferat fondurile furate.

#hacker #atac #criptomonede #Furt

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.