Încă o țară își reduce dependența de gazul lui Putin! Slovenia construiește o conductă pentru a aduce gaz din Algeria

Slovenia intenţionează să construiască o conductă care ar urma să transporte gaze naturale din Algeria până în Ungaria, ceea ce ar ajuta Budapesta să îşi reducă dependenţa de combustibilii fosili ruseşti, a declarat premierul sloven Robert Golob, într-un interviu pentru Financial Times.

Luna trecută, Slovenia a semnat un acord cu Algeria pentru a importa gaze naturale via conductele existente din Italia. Contractul cu Algeria, pentru o cantitate de gaze de 300 de milioane de metri cubi pe an, va permite Sloveniei, o ţară cu 2,1 milioane de locuitori, să îşi reducă importurile de gaze ruseşti cu o treime şi în acelaşi timp să îşi ajute vecinii din est.

„Ungaria este complet dependentă de gazele ruseşti, dar nu este singura. Austria este într-o poziţie similară. Vecinii trebuie să se ajute între ei”, a declarat Robert Golob pentru Financial Times.

Statele UE se întrec între ele pentru a-şi reduce dependenţa de gazele ruseşti până în 2030. Ungaria a construit interconectări pentru a importa gaze din toate ţările vecine, exceptând Slovenia, însă în continuare 85% din gazele naturale consumate de Ungaria provin din Rusia. Principala rută este conducta TurkStream, care livrează gaze ruseşti via Turcia şi Balcani.

Robert Golob a acordat un interviu pentru Financial Times după o întâlnire cu premierul ungar Viktor Orban la o nouă staţie electrică construită în apropiere de graniţa cu Ungaria şi Croaţia, staţie care va conecta reţelele electrice din cele trei ţări. Robert Golob şi Viktor Orban au spus că intenţionează să construiască o conductă de gaze care ar putea deveni operaţională „în doi-trei ani”, potrivit premierului sloven.

Golob, fost director al unei companii din industria energetică, a afirmat că viitoarea conductă ar putea fi extinsă în funcţie de evoluţia cererii.

„Suntem flexibili. În primul rând să convenim un pact de solidaritate, care va constitui fundaţia. Apoi să solicităm sprijinul Comisiei Europene pentru conductă, şi ulterior să testăm piaţa pentru a decide care vor fi dimensiunile şi volumul. Momentul este perfect”, a subliniat premierul sloven.

La rândul său, Viktor Orban a spus că este interesat în diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze ale Ungariei, identificând trei posibile rute: posibila conductă din Slovenia pentru gazele naturale din Algeria, o rută pentru a transporta gaze naturale de la zăcămintele din Marea Neagră descoperite de România şi o extindere a legăturilor cu Croaţia, pentru a importa gaze lichefiate.

„Suntem interesaţi în toate cele trei rute. Vrem să ne eradicăm dependenţa. Ungaria a construit legături în alte direcţii, dar aceste capacităţi sunt insuficiente pentru a ajunge la diversificare completă. Intenţionez să cooperăm cu Slovenia într-un mod pragmatic”, a spus premierul ungar la finalul reuniunii cu omologul sloven.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#conductă #slovenia #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat