Petrolul rusesc se prăbușește: Urals cade sub 50 de dolari, bugetul Kremlinului în derivă

12 Apr. 2025, 11:05
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Apr. 2025, 11:05 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Prețul petrolului rusesc Urals — principalul sort de export al Federației Ruse — a coborât sub pragul de 50 de dolari pe baril pentru prima dată din iulie 2023, stârnind temeri privind un nou val de instabilitate bugetară la Moscova. Potrivit agenției Argus, citată de RBC, pe 9 aprilie, Urals s-a vândut cu 47,54 dolari/baril în portul Primorsk și cu 48,39 dolari/baril în Novorossiisk.

Comparativ cu jumătatea lunii ianuarie, când prețul depășea 70 de dolari, petrolul rusesc a pierdut peste 20 de dolari — o scădere de aproape 33%. Deși pe 10 aprilie s-a înregistrat o ușoară redresare (până la 51,2 dolari/baril), prețul se menține cu mult sub nivelul estimat în bugetul de stat al Rusiei — 69,7 dolari/baril.

Cauzele sunt multiple: creșterea producției de către OPEC+, tensiunile comerciale generate de politica tarifară agresivă a fostului președinte american Donald Trump și o cerere globală instabilă. Potrivit lui Janis Kluge, cercetător la Institutul German pentru Probleme de Securitate Internațională, Rusia se află „în fața unei crize economice în toată regula”.

Fiecare al patrulea rublu din bugetul federal rus provine din sectorul petrolier, iar în 2025 Kremlinul are planificate cheltuieli de 13 trilioane de ruble pentru armată și înzestrare militară. „Dacă prețul petrolului nu se stabilizează, guvernul va fi forțat să reducă drastic cheltuielile și să adopte măsuri dure de consolidare bugetară”, avertizează Alexandra Prokopenko de la Carnegie Russia Eurasia Center.

Conform estimărilor Raiffeisenbank, cu un preț sub 50 dolari/baril, statul rus ar pierde 1,9 trilioane de ruble din veniturile petroliere; dacă Urals scade la 45 dolari/baril, pierderile pot depăși 3 trilioane. În martie, când prețul mediu a fost de 59 dolari, veniturile din taxele petroliere au scăzut cu 17%, iar Ministerul Finanțelor a reluat intervențiile valutare din Fondul Național de Bunăstare pentru a acoperi deficitul.

Rezultatul: un deficit bugetar de 2,17 trilioane de ruble în primul trimestru — aproape dublu față de estimarea pentru întregul an.

Totuși, cheltuielile pentru complexul militar-industrial nu par afectate de prăbușirea prețului petrolului. „Contractele din apărare au fost, probabil, deja plătite în primul trimestru, iar aceste cheltuieli vor fi ultimele vizate de reduceri”, subliniază economistul Bloomberg Economics, Alexander Isakov.

În opinia unor experți, planificarea bugetară a fost din start una riscantă. „Bugetul pe 2025 a fost construit pe un preț de 70 dolari/baril — o ipoteză îndrăzneață încă de la început. Poate tocmai pentru a justifica ulterior tăieri rapide, în caz de criză”, afirmă Serghei Vakulenko de la Carnegie Berlin.

În condițiile unui baril de Urals sub 50 dolari, Rusia ar putea fi forțată să-și rescrie rapid strategia fiscală și economică — într-un context geopolitic tot mai incert.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

23 Apr. 2026, 17:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
23 Apr. 2026, 17:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Ministerul Apărării administrează 583 de locuințe de serviciu, însă o parte dintre acestea sunt utilizate necorespunzător sau ținute fără a fi locuite, arată auditul realizat de Curtea de Conturi.

La 31 decembrie 2025, fondul locativ destinat militarilor și angajaților civili avea o suprafață totală de 26 590,8 de metri pătrați și o valoare inițială de 181,4 milioane de lei. Cele mai multe apartamente sunt în Chișinău – 447, urmate de Florești – 103, Cahul – 18 și Bălți – 15.

Potrivit legii, militarii care nu dispun de locuință în garnizoana unde activează beneficiază de locuință de serviciu pe durata activității, iar după eliberarea din serviciu trebuie să o părăsească în termen de trei luni.

Problemele au fost identificate în contextul reorganizării fondului locativ din Florești. În martie 2025, Ministerul a transmis în proprietatea satului Lunga 148 de apartamente din patru blocuri locative. Imobilele aveau o suprafață totală de 7 730,24 de metri pătrați, o valoare contabilă de 1,8 milioane de lei și un grad de uzură de 96%.

Ulterior, apartamentele transmise au fost repartizate cu drept de proprietate unor categorii de beneficiari, inclusiv militari în rezervă și familiile acestora, în baza deciziilor autorităților locale. În acest proces, auditorii au descoperit nereguli: 15 locuințe de serviciu nu erau locuite, deși erau atribuite, iar în alte 20 de cazuri apartamentele erau deținute de persoane care nu mai aveau dreptul legal să beneficieze de ele.

„În aceste condiții, persoanele în cauză urmează a fi evacuate silit”, se menționează în raport, care evidențiază și „deficiențe și omisiuni în administrarea conformă și eficientă a fondului locativ”.

În timpul auditului, Ministerul a intervenit: în 15 cazuri au fost înaintate preavize pentru eliberarea benevolă a locuințelor, iar pentru celelalte situații au fost inițiate acțiuni procesuale, inclusiv măsuri de executare silită.

Auditul concluzionează că, în lipsa unui control riguros, astfel de situații pot apărea chiar în procesul de gestionare și redistribuire a locuințelor de serviciu, afectând utilizarea eficientă a acestora.