Petrolul rusesc se prăbușește: Urals cade sub 50 de dolari, bugetul Kremlinului în derivă

Prețul petrolului rusesc Urals — principalul sort de export al Federației Ruse — a coborât sub pragul de 50 de dolari pe baril pentru prima dată din iulie 2023, stârnind temeri privind un nou val de instabilitate bugetară la Moscova. Potrivit agenției Argus, citată de RBC, pe 9 aprilie, Urals s-a vândut cu 47,54 dolari/baril în portul Primorsk și cu 48,39 dolari/baril în Novorossiisk.

Comparativ cu jumătatea lunii ianuarie, când prețul depășea 70 de dolari, petrolul rusesc a pierdut peste 20 de dolari — o scădere de aproape 33%. Deși pe 10 aprilie s-a înregistrat o ușoară redresare (până la 51,2 dolari/baril), prețul se menține cu mult sub nivelul estimat în bugetul de stat al Rusiei — 69,7 dolari/baril.

Cauzele sunt multiple: creșterea producției de către OPEC+, tensiunile comerciale generate de politica tarifară agresivă a fostului președinte american Donald Trump și o cerere globală instabilă. Potrivit lui Janis Kluge, cercetător la Institutul German pentru Probleme de Securitate Internațională, Rusia se află „în fața unei crize economice în toată regula”.

Fiecare al patrulea rublu din bugetul federal rus provine din sectorul petrolier, iar în 2025 Kremlinul are planificate cheltuieli de 13 trilioane de ruble pentru armată și înzestrare militară. „Dacă prețul petrolului nu se stabilizează, guvernul va fi forțat să reducă drastic cheltuielile și să adopte măsuri dure de consolidare bugetară”, avertizează Alexandra Prokopenko de la Carnegie Russia Eurasia Center.

Conform estimărilor Raiffeisenbank, cu un preț sub 50 dolari/baril, statul rus ar pierde 1,9 trilioane de ruble din veniturile petroliere; dacă Urals scade la 45 dolari/baril, pierderile pot depăși 3 trilioane. În martie, când prețul mediu a fost de 59 dolari, veniturile din taxele petroliere au scăzut cu 17%, iar Ministerul Finanțelor a reluat intervențiile valutare din Fondul Național de Bunăstare pentru a acoperi deficitul.

Rezultatul: un deficit bugetar de 2,17 trilioane de ruble în primul trimestru — aproape dublu față de estimarea pentru întregul an.

Totuși, cheltuielile pentru complexul militar-industrial nu par afectate de prăbușirea prețului petrolului. „Contractele din apărare au fost, probabil, deja plătite în primul trimestru, iar aceste cheltuieli vor fi ultimele vizate de reduceri”, subliniază economistul Bloomberg Economics, Alexander Isakov.

În opinia unor experți, planificarea bugetară a fost din start una riscantă. „Bugetul pe 2025 a fost construit pe un preț de 70 dolari/baril — o ipoteză îndrăzneață încă de la început. Poate tocmai pentru a justifica ulterior tăieri rapide, în caz de criză”, afirmă Serghei Vakulenko de la Carnegie Berlin.

În condițiile unui baril de Urals sub 50 dolari, Rusia ar putea fi forțată să-și rescrie rapid strategia fiscală și economică — într-un context geopolitic tot mai incert.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#urals #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.