Petrolul rusesc se prăbușește: Urals cade sub 50 de dolari, bugetul Kremlinului în derivă

12 Apr. 2025, 11:05
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Apr. 2025, 11:05 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Prețul petrolului rusesc Urals — principalul sort de export al Federației Ruse — a coborât sub pragul de 50 de dolari pe baril pentru prima dată din iulie 2023, stârnind temeri privind un nou val de instabilitate bugetară la Moscova. Potrivit agenției Argus, citată de RBC, pe 9 aprilie, Urals s-a vândut cu 47,54 dolari/baril în portul Primorsk și cu 48,39 dolari/baril în Novorossiisk.

Comparativ cu jumătatea lunii ianuarie, când prețul depășea 70 de dolari, petrolul rusesc a pierdut peste 20 de dolari — o scădere de aproape 33%. Deși pe 10 aprilie s-a înregistrat o ușoară redresare (până la 51,2 dolari/baril), prețul se menține cu mult sub nivelul estimat în bugetul de stat al Rusiei — 69,7 dolari/baril.

Cauzele sunt multiple: creșterea producției de către OPEC+, tensiunile comerciale generate de politica tarifară agresivă a fostului președinte american Donald Trump și o cerere globală instabilă. Potrivit lui Janis Kluge, cercetător la Institutul German pentru Probleme de Securitate Internațională, Rusia se află „în fața unei crize economice în toată regula”.

Fiecare al patrulea rublu din bugetul federal rus provine din sectorul petrolier, iar în 2025 Kremlinul are planificate cheltuieli de 13 trilioane de ruble pentru armată și înzestrare militară. „Dacă prețul petrolului nu se stabilizează, guvernul va fi forțat să reducă drastic cheltuielile și să adopte măsuri dure de consolidare bugetară”, avertizează Alexandra Prokopenko de la Carnegie Russia Eurasia Center.

Conform estimărilor Raiffeisenbank, cu un preț sub 50 dolari/baril, statul rus ar pierde 1,9 trilioane de ruble din veniturile petroliere; dacă Urals scade la 45 dolari/baril, pierderile pot depăși 3 trilioane. În martie, când prețul mediu a fost de 59 dolari, veniturile din taxele petroliere au scăzut cu 17%, iar Ministerul Finanțelor a reluat intervențiile valutare din Fondul Național de Bunăstare pentru a acoperi deficitul.

Rezultatul: un deficit bugetar de 2,17 trilioane de ruble în primul trimestru — aproape dublu față de estimarea pentru întregul an.

Totuși, cheltuielile pentru complexul militar-industrial nu par afectate de prăbușirea prețului petrolului. „Contractele din apărare au fost, probabil, deja plătite în primul trimestru, iar aceste cheltuieli vor fi ultimele vizate de reduceri”, subliniază economistul Bloomberg Economics, Alexander Isakov.

În opinia unor experți, planificarea bugetară a fost din start una riscantă. „Bugetul pe 2025 a fost construit pe un preț de 70 dolari/baril — o ipoteză îndrăzneață încă de la început. Poate tocmai pentru a justifica ulterior tăieri rapide, în caz de criză”, afirmă Serghei Vakulenko de la Carnegie Berlin.

În condițiile unui baril de Urals sub 50 dolari, Rusia ar putea fi forțată să-și rescrie rapid strategia fiscală și economică — într-un context geopolitic tot mai incert.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.