Încrederea businessului, erodată de criză și instituțiile statului care șchiopătează

17 Iun. 2022, 14:28
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Iun. 2022, 14:28 // Actual //  bani.md

Mediul de afaceri a fost afectat puternic de crizele recente, acestea amplificând problemele structurale din domeniul privat, care au fost „pasate” de la o guvernare la alta în ultimii 15 ani, potrivit unui sonda, în perioada 1-14 aprilie.

Peste 70% din asociațiile de business au menționat că au fost afectate de efectele pandemiei, 44% din acestea sunt nemulțumite de măsurile anticriză realizate de Guvern în ultimii doi ani, mai mult de jumătate din asociații sunt nesatisfăcute din cauza aplicării măsurii de reducere a cotei TVA până la 6% doar pentru sectorul HoReCa, iar jumătate din asociațiile de afaceri au menționat că compensațiile pentru șomajul tehnic nu au avut niciun efect asupra membrilor săi, se arată în Raport.

Pe de altă parte, 83% din asociațiile de business sunt foarte satisfăcute și satisfăcute de programul de implementare a pachetului guvernamental de digitalizare, 63% –  mulțumite de amânarea raportărilor și a plăților taxelor pe perioada stării de urgență, iar 59% din companii sunt mulțumite de eliminarea necesității facturii fiscale în cazul cumpărăturilor cu cardul bancar.

În ce privește războiul din Ucraina, companiile mici și micro din țara noastră au fost cel mai mult afectate, iar mai mult de 40% din companii sunt dispuse să coopereze cu o companie ucraineană și mai mult de jumătate din acestea sunt dispuse să angajeze ucraineni refugiați temporar în Moldova.

Sectorul privat, în special, companiile mici și micro rămân în continuare îngrijorate de costurile de producere, scăderea consumului, dar și de creșterea prețurilor la materia primă.

Natalia Oțel Belan, director regional pentru Europa și Eurasia CIPE a subliniat: „Identificarea, printr-un parteneriat pozitiv, de către sectorul privat a problemelor și soluțiilor crizelor actuale va contribui la crearea unei economii și democrații durabile”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

17 Sept. 2026, 16:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 16:46 // Actual //  Grîu Tatiana

Serviciul Vamal propune reguli noi pentru vămuirea coletelor poștale internaționale, cu proceduri pentru declarare, control, plata taxelor și returul coletelor. Proiectul de regulament, publicat pentru consultări publice, introduce un sistem în mare parte electronic și stabilește exact ce tip de declarație trebuie folosită în funcție de valoarea și natura bunurilor.

Coletele care intră în Republica Moldova sunt împărțite în patru categorii. Prima cuprinde trimiterile cu obiecte de corespondență, a doua – coletele cu bunuri de până la 150 de euro, a treia – cele cu valoarea între 150,01 și 1 000 de euro, iar a patra – coletele care depășesc 1 000 de euro.

Pentru coletele de până la 150 de euro comandate online, atunci când se aplică regimul special pentru vânzările la distanță, va fi folosită declarația vamală simplificată. În funcție de mecanismul fiscal utilizat, TVA poate fi calculată și achitată de intermediarul implicat în vânzare. În acest caz, intermediarul este responsabil atât de plata TVA, cât și, după caz, de obligațiile privind garanția.

Există și situația în care operatorul poștal prezintă coletul la vamă în numele destinatarului. Atunci operatorul poștal va încasa TVA de la persoana care primește coletul și o va transfera la bugetul de stat. Tot operatorul va trebui să asigure garanția prevăzută de legislație, dacă aceasta este necesară.

Pentru coletele de până la 150 de euro pentru care este datorată TVA, liberul de vamă va fi acordat numai după ce sistemul vamal verifică dacă taxa a fost achitată sau dacă există o garanție suficientă pentru acoperirea ei. Regulamentul permite, în anumite condiții, achitarea TVA într-un termen de până la 30 de zile, cu condiția existenței garanției.

O atenție aparte este acordată coletelor primite de persoane fizice. Vama va analiza dacă bunurile sunt destinate consumului personal sau dacă pot indica o activitate comercială. Vor fi luate în calcul natura și cantitatea produselor, precum și caracterul ocazional al trimiterii. Destinatarul trebuie să confirme că bunurile nu sunt destinate activității comerciale. Dacă nu poate confirma acest lucru, funcționarul vamal poate schimba categoria coletului.

Pentru coletele trimise de la o persoană fizică la alta, cu caracter necomercial, rămân prevăzute anumite scutiri de drepturi de import pentru bunurile de până la 150 de euro, cu respectarea limitelor cantitative stabilite de legislație. Regulamentul prevede și că, în anumite cazuri, frecvența acestor trimiteri nu poate depăși un colet la 14 zile, indiferent de operatorul poștal utilizat.

Un alt detaliu important este că, dacă într-un colet sunt mai multe tipuri de produse, costurile de transport care nu sunt deja incluse în valoarea mărfurilor vor fi repartizate între produse în funcție de greutatea lor. Regulamentul prevede, de asemenea, că valoarea bunurilor trebuie justificată prin documentele care însoțesc coletul, iar Serviciul Vamal poate solicita acte suplimentare dacă are dubii asupra valorii declarate.

Proiectul reglementează inclusiv situațiile în care un colet trebuie returnat expeditorului. Pentru coletele care au fost deja puse în liberă circulație cu plata TVA, operatorul poștal va trebui să transmită datele privind returul și să solicite invalidarea declarației vamale, potrivit procedurii stabilite în regulament.

Noul regulament este prevăzut să intre în vigoare la 1 octombrie 2026.