Independența energetică a Republicii Moldova: pași concreți spre un viitor mai sigur și sustenabil

Republica Moldova face progrese semnificative în direcția obținerii independenței energetice, reducând treptat dependența de gazul rusesc și diversificând sursele de aprovizionare cu energie. Într-un context regional tot mai volatil, securitatea energetică devine o prioritate națională, iar autoritățile de la Chișinău acționează consecvent pentru a proteja interesele strategice ale țării.

Reducerea dependenței de gazul rusesc

În ultimele decenii, Moldova a fost puternic dependentă de gazul importat din Federația Rusă, ceea ce a făcut ca orice tensiune politică sau comercială să aibă un impact direct asupra stabilității interne și a economiei. Pentru a elimina acest risc, guvernul Republicii Moldova a lansat o serie de inițiative menite să reducă și, în timp, să elimine această vulnerabilitate.

Printre cele mai importante măsuri se numără consolidarea legăturilor energetice cu România și integrarea în piața energetică europeană. Finalizarea gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău și utilizarea interconectărilor energetice cu statele vecine permit Moldovei să importe gaze naturale și energie electrică din surse alternative, inclusiv din Uniunea Europeană.

Investiții în energie regenerabilă

Un alt pilon esențial al strategiei energetice este dezvoltarea surselor de energie regenerabilă. Guvernul susține investițiile în energia solară, eoliană și biomasă, oferind facilități fiscale și sprijin tehnic pentru proiecte verzi. Aceste inițiative nu doar că sporesc securitatea energetică, dar contribuie și la reducerea emisiilor de carbon, aliniind Moldova la obiectivele europene privind tranziția verde.

În ultimii ani, au fost lansate proiecte-pilot în mai multe raioane ale țării, iar interesul investitorilor naționali și internaționali pentru sectorul energiei regenerabile este în creștere. Dezvoltarea acestui segment va asigura, pe termen lung, un mix energetic echilibrat și sustenabil.

Sprijinul UE: 250 de milioane de euro pentru 2025

Eforturile Republicii Moldova sunt susținute activ de partenerii săi externi, în special de Uniunea Europeană. Bruxelles-ul a anunțat că va oferi un sprijin financiar de circa 250 de milioane de euro pentru anul 2025, sumă destinată consolidării independenței energetice a țării.

Acest sprijin include investiții în infrastructura energetică, modernizarea rețelelor de distribuție și promovarea eficienței energetice. Fondurile vor contribui la diversificarea surselor de energie, la creșterea capacităților interne de producere și la reducerea vulnerabilității în fața șocurilor externe.

Un drum lung, dar ireversibil

Independența energetică a Republicii Moldova nu se va realiza peste noapte, însă direcția este clară și ireversibilă. Cu sprijin internațional, voință politică și implicarea sectorului privat, Moldova are șansa de a-și construi un sistem energetic rezilient, modern și orientat spre viitor.

Transformarea energetică nu este doar o necesitate strategică, ci și o oportunitate de dezvoltare economică, inovare și protejare a mediului. Într-o lume în schimbare, Moldova a ales să-și croiască propriul drum spre autonomie și securitate.

#securitate #Energie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră