Independența energetică a Republicii Moldova: pași concreți spre un viitor mai sigur și sustenabil

Republica Moldova face progrese semnificative în direcția obținerii independenței energetice, reducând treptat dependența de gazul rusesc și diversificând sursele de aprovizionare cu energie. Într-un context regional tot mai volatil, securitatea energetică devine o prioritate națională, iar autoritățile de la Chișinău acționează consecvent pentru a proteja interesele strategice ale țării.

Reducerea dependenței de gazul rusesc

În ultimele decenii, Moldova a fost puternic dependentă de gazul importat din Federația Rusă, ceea ce a făcut ca orice tensiune politică sau comercială să aibă un impact direct asupra stabilității interne și a economiei. Pentru a elimina acest risc, guvernul Republicii Moldova a lansat o serie de inițiative menite să reducă și, în timp, să elimine această vulnerabilitate.

Printre cele mai importante măsuri se numără consolidarea legăturilor energetice cu România și integrarea în piața energetică europeană. Finalizarea gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău și utilizarea interconectărilor energetice cu statele vecine permit Moldovei să importe gaze naturale și energie electrică din surse alternative, inclusiv din Uniunea Europeană.

Investiții în energie regenerabilă

Un alt pilon esențial al strategiei energetice este dezvoltarea surselor de energie regenerabilă. Guvernul susține investițiile în energia solară, eoliană și biomasă, oferind facilități fiscale și sprijin tehnic pentru proiecte verzi. Aceste inițiative nu doar că sporesc securitatea energetică, dar contribuie și la reducerea emisiilor de carbon, aliniind Moldova la obiectivele europene privind tranziția verde.

În ultimii ani, au fost lansate proiecte-pilot în mai multe raioane ale țării, iar interesul investitorilor naționali și internaționali pentru sectorul energiei regenerabile este în creștere. Dezvoltarea acestui segment va asigura, pe termen lung, un mix energetic echilibrat și sustenabil.

Sprijinul UE: 250 de milioane de euro pentru 2025

Eforturile Republicii Moldova sunt susținute activ de partenerii săi externi, în special de Uniunea Europeană. Bruxelles-ul a anunțat că va oferi un sprijin financiar de circa 250 de milioane de euro pentru anul 2025, sumă destinată consolidării independenței energetice a țării.

Acest sprijin include investiții în infrastructura energetică, modernizarea rețelelor de distribuție și promovarea eficienței energetice. Fondurile vor contribui la diversificarea surselor de energie, la creșterea capacităților interne de producere și la reducerea vulnerabilității în fața șocurilor externe.

Un drum lung, dar ireversibil

Independența energetică a Republicii Moldova nu se va realiza peste noapte, însă direcția este clară și ireversibilă. Cu sprijin internațional, voință politică și implicarea sectorului privat, Moldova are șansa de a-și construi un sistem energetic rezilient, modern și orientat spre viitor.

Transformarea energetică nu este doar o necesitate strategică, ci și o oportunitate de dezvoltare economică, inovare și protejare a mediului. Într-o lume în schimbare, Moldova a ales să-și croiască propriul drum spre autonomie și securitate.

#securitate #Energie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.