Independența energetică a Republicii Moldova: pași concreți spre un viitor mai sigur și sustenabil

Republica Moldova face progrese semnificative în direcția obținerii independenței energetice, reducând treptat dependența de gazul rusesc și diversificând sursele de aprovizionare cu energie. Într-un context regional tot mai volatil, securitatea energetică devine o prioritate națională, iar autoritățile de la Chișinău acționează consecvent pentru a proteja interesele strategice ale țării.

Reducerea dependenței de gazul rusesc

În ultimele decenii, Moldova a fost puternic dependentă de gazul importat din Federația Rusă, ceea ce a făcut ca orice tensiune politică sau comercială să aibă un impact direct asupra stabilității interne și a economiei. Pentru a elimina acest risc, guvernul Republicii Moldova a lansat o serie de inițiative menite să reducă și, în timp, să elimine această vulnerabilitate.

Printre cele mai importante măsuri se numără consolidarea legăturilor energetice cu România și integrarea în piața energetică europeană. Finalizarea gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău și utilizarea interconectărilor energetice cu statele vecine permit Moldovei să importe gaze naturale și energie electrică din surse alternative, inclusiv din Uniunea Europeană.

Investiții în energie regenerabilă

Un alt pilon esențial al strategiei energetice este dezvoltarea surselor de energie regenerabilă. Guvernul susține investițiile în energia solară, eoliană și biomasă, oferind facilități fiscale și sprijin tehnic pentru proiecte verzi. Aceste inițiative nu doar că sporesc securitatea energetică, dar contribuie și la reducerea emisiilor de carbon, aliniind Moldova la obiectivele europene privind tranziția verde.

În ultimii ani, au fost lansate proiecte-pilot în mai multe raioane ale țării, iar interesul investitorilor naționali și internaționali pentru sectorul energiei regenerabile este în creștere. Dezvoltarea acestui segment va asigura, pe termen lung, un mix energetic echilibrat și sustenabil.

Sprijinul UE: 250 de milioane de euro pentru 2025

Eforturile Republicii Moldova sunt susținute activ de partenerii săi externi, în special de Uniunea Europeană. Bruxelles-ul a anunțat că va oferi un sprijin financiar de circa 250 de milioane de euro pentru anul 2025, sumă destinată consolidării independenței energetice a țării.

Acest sprijin include investiții în infrastructura energetică, modernizarea rețelelor de distribuție și promovarea eficienței energetice. Fondurile vor contribui la diversificarea surselor de energie, la creșterea capacităților interne de producere și la reducerea vulnerabilității în fața șocurilor externe.

Un drum lung, dar ireversibil

Independența energetică a Republicii Moldova nu se va realiza peste noapte, însă direcția este clară și ireversibilă. Cu sprijin internațional, voință politică și implicarea sectorului privat, Moldova are șansa de a-și construi un sistem energetic rezilient, modern și orientat spre viitor.

Transformarea energetică nu este doar o necesitate strategică, ci și o oportunitate de dezvoltare economică, inovare și protejare a mediului. Într-o lume în schimbare, Moldova a ales să-și croiască propriul drum spre autonomie și securitate.

#securitate #Energie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.