Indexarea pensiilor, promisă în mod repetat, ia o întorsătură neașteptată

Deși am avut o inflație de peste 30% în anul 2022, premierul Natalia Gavrilița a lăsat să se înțeleagă că bani în buget nu sunt suficienți pentru o indexare cu 30%. „Trebuie să reieșim din posibilitățile bugetului”

„Noi putem vorbi despre inflația medie cumulativă. Anul trecut am schimbat legislația pentru că bugetul ne-a permis să indexăm pensiile la inflația cumulativă dar până la asta a fost inflația medie. Noi am ales cel mai bun indice care se potrivește contextului în anul curent. Or, Guvernul trebuie să facă o balanță ca să vedem care este posibilitatea bugetului. De exemplu, noi am avut o politică foarte bună pentru indexarea pensiilor în anul 2021 și 2022. Noi putem majora până la 15 în anul 2023. Dar pe de altă parte trebuie să păstrăm atractivitatea locurilor de muncă, să susținem familiile tinere și să majorăm salariile în sectorul bugetar. Noi trebuie să ne gândim la toate părțile sociale și să menținem încrederea populației în viitorul Republicii Moldova”, a explicat premierul Gavrilița indexarea pensiilor în anul 2023.

În anul 2023 indexarea pensiilor se va face cu 14,1%.

„Conform art. 13 din Legea privind sistemul public de pensii, indexare are loc pe 1 aprilie și coeficientul de indexare constituie rata inflației la sfârșitul anului precedent, exprimata prin creșterea prețurilor de consum în luna decembrie a anului respectiv față de aceea și luna a anului premergător. Conform prognozei recente, inflația la sfârșitul anului 2022 a înregistrat valoarea de cca 30% anual, astfel indexarea pensiilor în aprilie 2023 în baza legislației existente va constitui o sarcina dificilă de realizat pentru bugetul public național”, susținea BNM.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#indexare #inflație #pensii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Evghenia Guțul, bașcana Găgăuziei, în perioada 2019–2022, aceasta a acceptat de 42,5 milioane de lei proveniți din fonduri ilegale pentru finanțarea activităților partidului Șor în Găgăuzia – bani virați „dintr-un grup infracțional organizat, în principal din Federația Rusă, potrivit datelor Procuraturii Anticorupție a Republicii Moldova.

Ulterior, în aprilie 2024, dosarul a fost înaintat în judecată pe baza acestor date, iar Guțul riscă o pedeapsă de 9 ani de pușcărie și interdicție de a deține funcții publice, conform solicitărilor procurorilor.

Investigațiile jurnaliștilor RISE Moldova, OCCRP și Washington Post arată că Șor a coordonat operațiuni de influență finanțate din Rusia, inclusiv plăți directe către alegători: în 2023 a investit peste 200.000 USD doar în campanii de publicitate pe Facebook, a fost implicat în distribuirea de plăți estimate la 15 milioane USD către aproximativ 130.000 de cetățeni moldoveni și a subsidizat proiecte infrastructurale (OrheiLand, GagauziaLand etc.) prin fundația sa – toate acestea cu scopul de a promova agenda pro-rusă.

Astfel, 42,5 milioane lei, echivalentul a 2,2 mil. EUR au fost transferați Evgheniei Guțul între 2019–2022, pe care aceasta i-a gestionat pentru activitățile partidului în Găgăuzia

Ilan Șor, acuzat de finanțări ilegale în campaniile politice, a investit zeci de milioane USD în influență media și plăți directe către cetățeni, fără ca acestea să fie legate oficial de campania Găgăuzii, dar cu impact clar asupra regiunii.