Indexarea pensiilor, promisă în mod repetat, ia o întorsătură neașteptată

Deși am avut o inflație de peste 30% în anul 2022, premierul Natalia Gavrilița a lăsat să se înțeleagă că bani în buget nu sunt suficienți pentru o indexare cu 30%. „Trebuie să reieșim din posibilitățile bugetului”

„Noi putem vorbi despre inflația medie cumulativă. Anul trecut am schimbat legislația pentru că bugetul ne-a permis să indexăm pensiile la inflația cumulativă dar până la asta a fost inflația medie. Noi am ales cel mai bun indice care se potrivește contextului în anul curent. Or, Guvernul trebuie să facă o balanță ca să vedem care este posibilitatea bugetului. De exemplu, noi am avut o politică foarte bună pentru indexarea pensiilor în anul 2021 și 2022. Noi putem majora până la 15 în anul 2023. Dar pe de altă parte trebuie să păstrăm atractivitatea locurilor de muncă, să susținem familiile tinere și să majorăm salariile în sectorul bugetar. Noi trebuie să ne gândim la toate părțile sociale și să menținem încrederea populației în viitorul Republicii Moldova”, a explicat premierul Gavrilița indexarea pensiilor în anul 2023.

În anul 2023 indexarea pensiilor se va face cu 14,1%.

„Conform art. 13 din Legea privind sistemul public de pensii, indexare are loc pe 1 aprilie și coeficientul de indexare constituie rata inflației la sfârșitul anului precedent, exprimata prin creșterea prețurilor de consum în luna decembrie a anului respectiv față de aceea și luna a anului premergător. Conform prognozei recente, inflația la sfârșitul anului 2022 a înregistrat valoarea de cca 30% anual, astfel indexarea pensiilor în aprilie 2023 în baza legislației existente va constitui o sarcina dificilă de realizat pentru bugetul public național”, susținea BNM.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#indexare #inflație #pensii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.